Nici miliardarii lumii nu-și permit o oază de lux din Pacific: cum a ajuns o casă să-i pună pe jar pe cei mai bogați

O vilă de lux din Noua Zeelandă s-a transformat într-un magnet pentru bogaţii lumii. Ea oferă tot ce ar putea visa aceştia, acces uşor la schi, golf, şi podgorii de primă clasă. Totodată ea se află la câteva minute de un aerodrom internaţional, iar locaţia este rustică, modernă şi discretă. Cu toate acesetea, ea este total inaccesibilă miliardarilor, indiferent de câţi bani pun pe masă, scrie Bloomberg.

Problema sunt legile din Noua Zeelandă, care are una dintre cele mai severe restricţii privind achiziţia de proprietăţi imobiliare de către străini. În acest club exclusivist al privilegiaţilor care au voie să cumpere case şi vile nu se află decât cetăţenii ţării şi cetăţenii australieni şi singaporezi, care pot investi în imobiliare pe baza unor acorduri comerciale întocmite cu mai mult timp în urmă.

În timp ce restricţia este binevenită pentru Noua Zeelandă şi îi ţine la distanţă pe miliardarii americani flămânzi după terenuri, accesibilitatea limitată la proprietatea de lux transformă vânzarea ei într-o sarcină foarte grea.

Proprietatea este o casă de 609 metri pătraţi cu trei dormitoare, situată la poalele lanţului muntos The Remarkables. Construită de actualul proprietar la începutul anilor 2000, casa numită Pokapu a fost scoasă la vânzare pentru 7,9 milioane de dolari şi a rămas pe piaţă la acelaşi preţ pentru ultimul an şi jumătate.

„Dacă nu ar fi existat restricţii, am fi vândut-o de 10 ori până acum” a declarat a declarat Russell Reddell, agent imobiliar la New Zealand Sotheby’s International Realty, care este singura agenţie care se ocupă de vânzare

În urma unui scandal de vânzare de paşapoarte în care a fost implicat co-fondatorul PayPal, Peter Thiel, premierul de atunci, Jacinda Ardern, a impus în 2018 interdicţia privind achiziţionarea de proprietăţi rezidenţiale de către străini pentru a împiedica cumpărătorii bogaţi din străinătate să acapareze piaţa imobiliară. Conform normelor actuale, nerezidenţii au voie să investească doar în clădiri în construcţie şi trebuie să vândă odată ce locuinţele sunt finalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #vilă #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.