Care este noul vis ce îi face zile negre celui mai bogat om din lume?

Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

„Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vis #zile negre #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.