Concedieri în masă la CFM, mii de oameni ar putea fi dați afară

Calea Ferată din Moldova (CFM) traversează o perioadă critică, iar concedierile în masă ar putea deveni inevitabile. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a confirmat această posibilitate într-un interviu recent, subliniind necesitatea unei reforme profunde și investiții semnificative pentru salvarea companiei.

„Atunci când a devenit critic, prioritatea noastră a fost să asigurăm plata salariilor. Am alocat 70 de milioane de lei pentru salariile angajaților pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, iar acum se plătesc salariile pentru luna martie,” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV. Ministrul a insistat că reforma CFM trebuie să fie mult mai amplă decât simpla gestionare a situației curente.

Spînu a identificat două direcții principale pentru redresarea CFM: investițiile în infrastructură și optimizarea operațiunilor interne. Guvernul a alocat peste 250 de milioane de euro, bani europeni, pentru proiecte majore, precum reabilitarea liniei de la Tighina-Bender-Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari.

„În același timp, compania trebuie să devină profitabilă. Dacă cifrele arată că calea ferată poate funcționa cu 100 de oameni, dar în prezent sunt 200, trebuie să ne întrebăm de ce. Fiecare cost trebuie analizat: este nevoie de 10 contabili sau doar de 8? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau putem digitaliza și reduce numărul la 300?” a explicat Spînu.

Ministrul a menționat că statul nu poate continua să susțină pierderile companiei în detrimentul altor proiecte vitale, cum ar fi drumurile, școlile și spitalele. „Statul trebuie să investească în infrastructură pentru a îmbunătăți viteza trenurilor, dar operarea zilnică trebuie să fie gestionată eficient de companie,” a adăugat el.

Spînu a exclus posibilitatea falimentului CFM, datorită importanței sale strategice, și a subliniat că în prezent nu există creșteri ale datoriilor salariale. „Angajații primesc salariile la timp și ne concentrăm pe achitarea restanțelor.”

Pentru a crește veniturile, CFM se bazează pe diverse surse, inclusiv vânzarea echipamentului vechi și a fierului uzat, dar principalul obiectiv este creșterea transportului de marfă. „Avem un an agricol bun și ne așteptăm ca în a doua jumătate a anului să crească transportul de cereale și produse agricole. Acest lucru va contribui la creșterea veniturilor,” a explicat Spînu.

Ministrul a reiterat necesitatea unei colaborări strânse între guvern și companie pentru a asigura redresarea CFM. „Acest efort trebuie să fie unul comun pentru a transforma compania într-o entitate eficientă și profitabilă,” a conchis Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV.

În prezent, numărul angajaților de la CFM este de 6000. Salariile acestora au foat majorate cu 89% de la 1 iulie 2023, iar salariul mediu a ajuns la 7654 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.