Concedieri în masă la CFM, mii de oameni ar putea fi dați afară

Calea Ferată din Moldova (CFM) traversează o perioadă critică, iar concedierile în masă ar putea deveni inevitabile. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a confirmat această posibilitate într-un interviu recent, subliniind necesitatea unei reforme profunde și investiții semnificative pentru salvarea companiei.

„Atunci când a devenit critic, prioritatea noastră a fost să asigurăm plata salariilor. Am alocat 70 de milioane de lei pentru salariile angajaților pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, iar acum se plătesc salariile pentru luna martie,” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV. Ministrul a insistat că reforma CFM trebuie să fie mult mai amplă decât simpla gestionare a situației curente.

Spînu a identificat două direcții principale pentru redresarea CFM: investițiile în infrastructură și optimizarea operațiunilor interne. Guvernul a alocat peste 250 de milioane de euro, bani europeni, pentru proiecte majore, precum reabilitarea liniei de la Tighina-Bender-Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari.

„În același timp, compania trebuie să devină profitabilă. Dacă cifrele arată că calea ferată poate funcționa cu 100 de oameni, dar în prezent sunt 200, trebuie să ne întrebăm de ce. Fiecare cost trebuie analizat: este nevoie de 10 contabili sau doar de 8? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau putem digitaliza și reduce numărul la 300?” a explicat Spînu.

Ministrul a menționat că statul nu poate continua să susțină pierderile companiei în detrimentul altor proiecte vitale, cum ar fi drumurile, școlile și spitalele. „Statul trebuie să investească în infrastructură pentru a îmbunătăți viteza trenurilor, dar operarea zilnică trebuie să fie gestionată eficient de companie,” a adăugat el.

Spînu a exclus posibilitatea falimentului CFM, datorită importanței sale strategice, și a subliniat că în prezent nu există creșteri ale datoriilor salariale. „Angajații primesc salariile la timp și ne concentrăm pe achitarea restanțelor.”

Pentru a crește veniturile, CFM se bazează pe diverse surse, inclusiv vânzarea echipamentului vechi și a fierului uzat, dar principalul obiectiv este creșterea transportului de marfă. „Avem un an agricol bun și ne așteptăm ca în a doua jumătate a anului să crească transportul de cereale și produse agricole. Acest lucru va contribui la creșterea veniturilor,” a explicat Spînu.

Ministrul a reiterat necesitatea unei colaborări strânse între guvern și companie pentru a asigura redresarea CFM. „Acest efort trebuie să fie unul comun pentru a transforma compania într-o entitate eficientă și profitabilă,” a conchis Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV.

În prezent, numărul angajaților de la CFM este de 6000. Salariile acestora au foat majorate cu 89% de la 1 iulie 2023, iar salariul mediu a ajuns la 7654 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.