EU Cash Controls: Din 3 iunie, noi reguli de trecere a frontierei UE, cu numerar în buzunar. Ce trebuie să știi

Ca parte a eforturilor UE de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului, toți călătorii care intră sau părăsesc teritoriul UE sunt deja obligați să completeze o declarație de numerar atunci când transportă 10 000 EUR sau mai mult (sau echivalent în alte valute, obligațiuni, acțiuni sau cecuri). Autoritățile vamale sunt împuternicite să verifice persoanele, bagajele și mijloacele lor de transport. De asemenea, sunt împuterniciți să rețină numerarul nedeclarat.

Ce se schimbă începând cu 3 iunie 2021?

1) Definiția „numerarului” din reguli va fi extinsă pentru a include anumite alte elemente valoroase.

Aceasta înseamnă că, începând cu acea dată, trebuie să depuneți o declarație de numerar dacă purtați 10 000 EUR (sau echivalentul acestuia în alte valute) sau mai mult în valoare de unul sau mai multe dintre următoarele elemente incluse în noua definiție a numerarului, atunci când intrarea sau ieșirea din UE:

Bancnotele și monedele (inclusiv moneda care nu este în circulație generală, dar care poate fi schimbată în continuare într-o instituție financiară sau bancă centrală),
Instrumente negociabile la purtător, cum ar fi cecuri, cecuri de călătorie, bilete la ordin și mandate de plată,
Monede de aur cu un conținut de aur de cel puțin 90%,
Bare, pepite sau aglomerări de aur cu un conținut de aur de cel puțin 99,5%.

2) Autoritățile vamale pot solicita acum ca o declarație de divulgare a numerarului să fie depusă atunci când detectează 10.000 EUR sau mai mult în numerar (așa cum este inclus în noua definiție), fiind trimise prin poștă, transport de marfă sau curierat (numerar neînsoțit). La cerere, această declarație trebuie făcută în termen de 30 de zile de către destinatar, expeditor sau de către un reprezentant desemnat al celor doi.

3) Noile norme autorizează, de asemenea, autoritățile vamale să acționeze asupra unor sume mai mici de 10 000 EUR atunci când există indicii că numerarul este legat de activitatea infracțională.

Dacă nu depuneți o declarație (sau o declarație de divulgare atunci când vi se solicită în cazul numerarului neînsoțit) pentru sume în numerar de 10 000 EUR sau mai mult sau dacă există indicii ale unei legături cu activitatea infracțională, numerarul poate fi reținut și se pot confrunta cu sancțiuni. Declarația de numerar în sine înregistrează informații detaliate despre proveniența economică și utilizarea viitoare a numerarului.

Cum completez o declarație de numerar când intru sau ies din UE cu 10 000 EUR sau mai mult în numerar?

Statele membre utilizează un formular de declarație armonizat, pe care trebuie să îl completați într-una dintre limbile disponibile pentru țara în care intrați sau ieșiți din UE. Versiunile de referință lingvistice din afara UE sunt, de asemenea, disponibile pentru a ajuta călătorii să își completeze declarațiile.

Informații suplimentare și linkul către Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/776 al Comisiei care include în anexa sa formularele utilizate în fiecare stat membru sunt disponibile aici.

Dacă transportați numerar în numele unei companii, numele companiei trebuie să fie menționat în declarație. Pentru persoanele care călătoresc într-un grup, limita de 10 000 EUR se aplică fiecărei persoane în mod individual. Obligația de a declara numerar se aplică și minorilor prin intermediul părinților sau tutorilor legali, precum și persoanelor aflate sub tutelă prin reprezentantul lor legal.

Dacă nu sunteți sigur dacă trebuie să declarați sau nu, ar trebui să solicitați sfatul autorităților competente la punctul de intrare sau ieșire din UE.

Ce penalități se aplică pentru nerespectarea regulilor sau nedeclarare?

În afară de posibila reținere a numerarului în cauză, fiecare stat membru își poate aplica propriile sancțiuni „eficiente, proporționale și descurajante”. Aceasta poate include amenzi semnificative pentru nedeclarare.

Unele țări din UE au, de asemenea, dispoziții naționale care reglementează numerarul transportat între statele membre ale UE sau chiar într-o singură țară. Deși aceste dispoziții nu fac parte din normele UE, Comisia vă recomandă cu tărie să verificați care sunt obligațiile dumneavoastră înainte de a călători.

Ce se întâmplă cu datele pe care le furnizez în declarația de numerar?
Autoritățile relevante vor stoca informațiile furnizate în declarațiile de numerar legate de circulația numerarului care intră sau iese din UE pentru o perioadă de cinci ani înainte de a o șterge.

Statele membre vor transmite date către unitățile lor naționale de informații financiare (UIF).

De asemenea, statele membre vor face schimb de informații despre cazurile de nedeclarare și cazurile de declarații în care există indicii ale legăturilor cu activități infracționale (inclusiv pentru sume mai mici de 10 000 EUR). De asemenea, aceștia vor împărtăși informații de risc anonimizate și rezultate ale analizei de risc.

În unele cazuri în care există indicii de efecte adverse pentru bugetul UE, anumite informații pot fi partajate cu Comisia Europeană, Parchetul European (EPPO) și cu Europol.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.