Podul Leova-Bumbăta: Investiție record într-o infrastructură inutilă

În contextul discuțiilor privind utilitatea podului de la Leova-Bumbăta, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, Oleg Tofilat, critică dur investiția de 252,23 milioane de lei în acest proiect.

„Infrastructura nu corespunde nevoilor actuale. Deși s-a construit o porțiune de drum și o parcare pentru 100 de tiruri, capacitatea portantă a podului nu permite trecerea camioanelor încărcate. În plus, infrastructura insuficient dezvoltată din partea României nu susține eficient trecerea transporturilor”, a punctat Tofiltat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Tofilat consideră că acești bani ar fi putut fi mai bine alocați pentru îmbunătățirea capacităților punctelor de trecere existente, cum ar fi Albița, unde măsuri suplimentare ar putea accelera fluxul de transport. El atrage atenția că gestionarea resurselor limitate ar trebui să se concentreze pe priorități clare, cum ar fi modernizarea Căilor Ferate din Moldova, în loc să fie risipiți în proiecte cu impact incert.

„De exemplu la CFM se insista pe redeschiderea punctului de trecere de la Cantemir, însă noi am spus că avem de cheltuit foarte mulți bani fără ca să existe un efect. E mai simplu de lucrat la protocoalele de la vamă unde nu ai de investit mai nimic, decât un pic de efort și unde efectele o să fie mult mai palpabile. Este avântul politic, pasional. De fapt dacă vorbim de logistică, nu ai nevoie de mai multe poduri, ci de faptul ca să treacă mai multe vagoane. Iar ca traversarea să fie intensificată trebuie să te asiguri că ceea ce este la moment lucrează la capacitate maximă or, asta nu se întâmplă și după să te gândești la investiții în altă parte”, a punctat Oleg Tofilat, care anterior a deținut funcție de șef al CFM.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridicolă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.