Nou în Prima Casă: Acces și pentru și pentru cei neangajați în Moldova

18 Iul. 2024, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2024, 15:54 // Actual //  bani.md

Programul „Prima casă” va fi extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru cumpărarea de locuințe, potrivit unui proiect de lege votat în prima lectură.

Astfel, urmează a fi eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, urmează a fi majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani.

În același timp, persoanele care dețin locuințe de până la 50 de metri pătrați vor putea participa repetat la program pentru a procura o locuință mai spațioasă. Au fost simplificate și o serie de proceduri de accesare a programului. Cei care sunt deja beneficiari ai programului vor putea să-și schimbe banca creditoare și să negocieze condiții mai avantajoase. Totodată, nu va mai fi necesară prezentarea certificatelor eliberate de Agenția Servicii Publice cu privire la locuințele deținute în proprietate. A fost exclusă și prevederea de ipotecare a locuinței în favoarea statului, ceea ce va elimina necesitatea de a fi încheiate contracte trilaterale de ipotecă și va facilita administrarea Programului pe parcursul implementării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.