Republica Moldova, pe marginea prăpastiei „iadului fiscal”

02 Aug. 2024, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2024, 15:33 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a fost în anul 2023 la un pas de „iadul fiscal”, arată datele Tax Hell Index ale Fundației 1841. Iadul fiscal reprezintă presiunea fiscală și calitatea guvernării.

Cea mai gravă situație este în Belarus, Venezuela și Argentina, car au ocupat, primele trei locuri în clasamentul iadului fiscal.

În clasament mai sunt Rusia, Ucraina, iar Republica Moldova este prima țara de după Haiti.

„Deși presiunea fiscală este un factor important, credem că un „iad fiscal” nu este doar o țară cu taxe mari, ci mai degrabă una cu un stat de drept slab și în care drepturile la viață privată și la proprietate nu sunt aplicate sau protejate așa cum este necesar. Prin urmare, atunci când luăm în considerare rezultatele, țările cu o înaltă calitate guvernamentală și stabilitate economică și juridică pot avea taxe mari (adică, Danemarca), dar sunt foarte departe de a fi considerate iaduri fiscale. De fapt, există țări cu impozite atât mici, cât și mari în primele 13 iaduri fiscale, însă totuși, au o calitate scăzută a guvernării, niveluri ridicate de corupție și de utilizare a puterii discreționare, management economic slab, instituții slabe și lipsă scăzută sau totală de securitate juridică!, se arată în mesajul fundației.

Chiar dacă indicele nu se bazează exclusiv pe impozite, cele mai bune trei țări (adică, cu cele mai mici scoruri) sunt Irlanda, Elveția și Luxemburg, toate fiind etichetate ca paradisuri fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.