UE își stinge focul! Producția și consumul de cărbune, la un minim record în 2023

Producţia şi consumul de cărbune în Uniunea Europeană au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, în condiţiile în care producţia a coborât cu 22%, comparativ cu 2022, iar consumul a scăzut cu 23%, arată datele preliminare publicate de Eurostat.

Conform sursei citate de Agerpres, scăderea cu peste 100 milioane de tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE. În rândul statelor membre, Germania (37%) şi Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.

La huilă, în 2023 producţia blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990. Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu şase ani. Polonia şi Cehia sunt singurele state UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura ţară care utilizează huilă ca o sursă importantă pentru producţia de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre UE produceau huilă.

De asemenea, Eurostat a informat luni că, în 2022, huila a fost devansată de energia fotovoltaică în producţia de electricitate în Uniunea Europeană. Ponderea energiei fotovoltaice în producţia totală de electricitate a UE a fost de 210.249 GWh, comparativ cu 205.693 GWh pentru huilă.

Lignitul, un tip de cărbune cu un conţinut de energie mai mic, este utilizat în producţia de electricitate în nouă state membre UE, şi în anul 2022 din lignit a fost produsă o cantitate de energie electrică de 241.572 de GWh.

În 2023, consumul de lignit în UE este estimat la 223 milioane de tone, cu 40% mai mic decât în 2018. Germania a fost responsabilă în 2023 pentru 46% din consumul total de lignit al UE, urmată de Polonia (18%), Cehia (13%), Bulgaria (9%), România (7%) şi Grecia (5%). Cifrele referitoare la producţia şi consumul de lignit sunt aproape identice deoarece aproape întotdeauna lignitul este consumat în ţările unde este şi produs, fiind foarte puţine tranzacţii transfrontaliere cu lignit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #carbune #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.