UE își stinge focul! Producția și consumul de cărbune, la un minim record în 2023

Producţia şi consumul de cărbune în Uniunea Europeană au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, în condiţiile în care producţia a coborât cu 22%, comparativ cu 2022, iar consumul a scăzut cu 23%, arată datele preliminare publicate de Eurostat.

Conform sursei citate de Agerpres, scăderea cu peste 100 milioane de tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE. În rândul statelor membre, Germania (37%) şi Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.

La huilă, în 2023 producţia blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990. Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu şase ani. Polonia şi Cehia sunt singurele state UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura ţară care utilizează huilă ca o sursă importantă pentru producţia de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre UE produceau huilă.

De asemenea, Eurostat a informat luni că, în 2022, huila a fost devansată de energia fotovoltaică în producţia de electricitate în Uniunea Europeană. Ponderea energiei fotovoltaice în producţia totală de electricitate a UE a fost de 210.249 GWh, comparativ cu 205.693 GWh pentru huilă.

Lignitul, un tip de cărbune cu un conţinut de energie mai mic, este utilizat în producţia de electricitate în nouă state membre UE, şi în anul 2022 din lignit a fost produsă o cantitate de energie electrică de 241.572 de GWh.

În 2023, consumul de lignit în UE este estimat la 223 milioane de tone, cu 40% mai mic decât în 2018. Germania a fost responsabilă în 2023 pentru 46% din consumul total de lignit al UE, urmată de Polonia (18%), Cehia (13%), Bulgaria (9%), România (7%) şi Grecia (5%). Cifrele referitoare la producţia şi consumul de lignit sunt aproape identice deoarece aproape întotdeauna lignitul este consumat în ţările unde este şi produs, fiind foarte puţine tranzacţii transfrontaliere cu lignit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #carbune #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a dat vineri startul unei noi runde de sprijin fiscal pentru economia sa aflată în declin, printr-un pachet care atenuează tensiunile legate de rambursarea datoriilor pentru administrațiile locale, ministrul de finanțe Lan Foan semnalând că sunt în pregătire noi stimulente, scrie Reuters.

A doua cea mai mare economie a lumii a scăzut în ultimul an, confruntându-se cu presiuni deflaționiste puternice pe fondul cererii scăzute, al unei crize imobiliare și al unor tensiuni de finanțare tot mai mari asupra administrațiilor locale, perspectivele fiind și mai întunecate de victoria în alegerile din SUA a lui Donald Trump, care a amenințat cu taxe vamale de peste 60% pentru toate bunurile chinezești.

Beijingul va permite administrațiilor locale să aloce 10 trilioane de yuani (1,40 trilioane de dolari) pentru reducerea datoriilor din afara bilanțului sau a datoriilor „ascunse”, au declarat oficialii vineri, după o reuniune parlamentară care a durat o săptămână, fără a dezvălui nicio măsură pentru a stimula cererea de consum scăzută, așa cum sperau mulți investitori.

Cota de îndatorare a administrațiilor locale va fi majorată cu 6.000 de miliarde de yuani, iar acestea vor putea utiliza alte 4.000 de miliarde de yuani din emisiunile care au fost deja aprobate pentru a finanța conversia datoriilor, cu scopul de a reduce riscurile financiare sistemice,

Cel mai înalt organism legislativ al Chinei, comitetul permanent al Adunării Naționale a Poporului (NPC), a aprobat un proiect de lege care ridică plafonul pentru ca administrațiile locale să emită obligațiuni speciale la 35,52 trilioane de yuani, de la 29,52 trilioane.