RAPORT Campania electorală a început mai devreme pentru opt candidaţi: S-a încercat utilizarea resursei administrative

22 Aug. 2024, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2024, 11:05 // Actual //  bani.md

Cel puțin opt potențiali candidați la președinție au organizat evenimente de campanie electorală fără a aștepta începerea propriu-zisă a ei. Este vorba despre amenajarea corturilor, distribuirea de pliante, publicitate pe rețelele de socializare și organizarea evenimentelor.

Cu referire la referendumul privind aderarea la UE, au fost demarate campanii „pentru” și „împotrivă”, ale căror acțiuni ar putea influența votul, transmite RUPOR.MD. Constatările se regăsesc în primul raport al Misiunii de observare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional republican, realizat de Asociația Promo-LEX.

„Suntem îngrijorați și de încercările de utilizare a resurselor administrative. În spațiul public, în perioada 8 iulie – 18 august, Guvernul Republicii Moldova a desfășurat o campanie de informare. Începutul a fost făcut înainte de anunțarea datei alegerilor. Pentru desfășurarea evenimentelor s-au folosit fonduri de stat și, mai mult, din punct de vedere al timpului – unele dintre evenimente s-au desfășurat în perioada electorală, după 1 august inclusiv. Potrivit legii, utilizarea resurselor administrative în perioada electorală este interzisă. Autorităților publice li se recomandă să se abțină de la utilizarea resurselor administrative”, a declarat Nicolae Panfil, director de programe al Promo-LEX, în cadrul unei conferințe de presă.

În cadrul monitorizării, Promo-LEX a constatat că cel puțin 17 potențiali candidați sau concurenți electorali și-au exprimat interesul de a participa la alegerile prezidențiale, iar cel puțin opt dintre aceștia au fost implicați în activități electorale.

Potrivit raportului, chiar dacă un partid politic desemnează sau anunță că va desemna o anumită persoană în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, formațiunea ar trebui să se abțină de la promovarea directă a acestor persoane până la începerea campaniei electorale.

„În ceea ce privește referendumul constituțional, am atras atenția asupra faptului că partidele politice sau o parte semnificativă de partide, precum și blocurile electorale, și-au anunțat sau formulat deja poziția. Credem că aici va exista un pluralism de opinii. Totodată, s-a stabilit că înainte de înregistrarea viitorilor participanți la referendum s-au desfășurat o serie de evenimente cu tentă electorală. PAS, precum și președintele țării, au înregistrat platforma pentru.md, care este considerată pagina oficială de promovare a aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, președintele a venit anterior cu inițiativa „Ambasadorii pentru un referendum”, a menționat Nicolae Panfil.

Potrivit Promo-LEX, toți candidații la funcția de președinte și participanții la referendum pot începe campania electorală cu 30 de zile înainte de alegeri.

Misiunea de observare Promo-LEX a identificat și două proiecte coordonate de Ilan Șor, care ar putea afecta preferințe de vot ale cetățenilor: Inițiativa de a plăti prestații în valoare de 2000 de lei pensionarilor din anumite de regiuni ale țării, prin intermediul băncii rusești Promsvyazbank, dar și lansarea „GagauziaLand” pe 18 august, cu promisiunea că intrarea în parcul de distracții va fi gratuită copii și adulți.

11 Sept. 2026, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:33 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova traversează o schimbare structurală în agricultură, iar producția realizată de întreprinderile agricole câștigă tot mai mult teren în fața agriculturii de subzistență. În acest context, dezvoltarea sistemelor de irigare devine una dintre principalele condiții pentru creșterea competitivității sectorului, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit economistului, producția agricolă a Republicii Moldova ar putea ajunge în 2026 la 51,6 miliarde de lei, față de 46,7 miliarde de lei în 2025. Nivelul ar depăși precedentul record de 48,4 miliarde de lei, înregistrat în 2021.

Creșterea este susținută aproape integral de agricultura organizată. În 2026, producția realizată de întreprinderile agricole este estimată la 31,5 miliarde de lei, comparativ cu 27 de miliarde în 2025 și 29,4 miliarde în 2021. În același timp, agricultura de subzistență ar urma să ajungă la 20,1 miliarde de lei, față de 19,7 miliarde în 2025.

„Noi de la agricultură de subzistență trecem la agricultură organizată”, a declarat Ioniță, subliniind că această transformare creează premisele pentru investiții mai mari în infrastructura de irigare.

Potrivit estimărilor sale, producția agricolă din acest an ar putea ajunge la aproximativ 95% din nivelul înregistrat în 1991. Singurul an în care agricultura s-a apropiat mai mult de nivelul de la independență a fost 2021, când producția a reprezentat 99,1%.

Problema majoră rămâne însă irigarea. Deși în 2025 figurau aproximativ 217,5 mii de hectare amenajate pentru irigare, în realitate ar fi irigate doar 30–40 de mii de hectare, adică aproximativ 1,6% din suprafața agricolă a țării.

Pentru comparație, în 1990 erau irigate aproape 290 de mii de hectare, iar în anul 2000 peste 300 de mii de hectare.

„Dacă vorbim de o agricultură performantă, fără irigare acest lucru nu îl poți avea”, a punctat economistul.

Declinul este vizibil și în consumul de apă. În 1990, pentru irigații erau utilizate circa 898 de milioane de metri cubi de apă, în timp ce în 2025 volumul a coborât la doar 21 de milioane de metri cubi. Astfel, consumul de apă pentru irigații s-a redus de aproximativ 40 de ori în ultimii 35 de ani.

În prezent, Republica Moldova utilizează aproximativ 28 de metri cubi de apă pentru fiecare hectar de teren agricol, față de 276 de metri cubi în România și 90 de metri cubi în Ucraina.

Ioniță susține că problema nu ține doar de cantitatea de apă disponibilă, ci și de capacitatea redusă a țării de a o utiliza. Republica Moldova folosește aproximativ 0,4% din resursele sale regenerabile de apă, față de 1,7% în Ucraina și 1,1% în România. În statele europene cu agricultură puternic dependentă de irigare, ponderea este mult mai mare: 17% în Spania, 11,9% în Grecia și 8,9% în Italia.

Totodată, aproximativ 87% din resursele regenerabile de apă ale Republicii Moldova provin din afara țării, în principal prin râurile care vin din Ucraina și sunt alimentate inclusiv din România.

Expertul identifică două motive majore pentru care irigarea devine o prioritate: trecerea spre o agricultură organizată, bazată pe investiții, și reducerea cantității medii de precipitații.

„Cu o agricultură fără irigare Moldova nu are cum să devină competitivă în cadrul UE”, avertizează Veaceslav Ioniță.

În 2026, Guvernul ar putea aloca aproape 85 de milioane de lei pentru dezvoltarea sistemelor de irigare, ceea ce ar reprezenta cea mai mare sumă anuală destinată până acum acestui sector. În perioada 2010–2025, subvențiile acordate de stat pentru irigare au însumat aproximativ 530 de milioane de lei, iar investițiile totale sunt estimate la circa 1,7 miliarde de lei.

Potrivit lui Ioniță, necesarul real este însă mult mai mare. Pentru dezvoltarea unui sistem performant de irigare ar fi nevoie de aproximativ 3 miliarde de euro, echivalentul a circa 15% din PIB. Aproximativ o treime din sumă ar trebui să vină de la stat, iar restul din investiții private.

Economistul estimează că în octombrie 2026 Republica Moldova ar putea obține o finanțare externă importantă pentru irigare, pe care o califică drept potențial cea mai mare atrasă vreodată în acest domeniu.

În opinia sa, fără investiții mult mai consistente, agricultura moldovenească riscă să rămână vulnerabilă în fața secetei și necompetitivă în raport cu producătorii din Uniunea Europeană.