Doi milionari din România scad sub pragul de deţinere de 5% la compania unui magnat din Republica Moldova

Paval Holding din România, vehiculul de investiţii financiare al milionarilor Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatori ai Dedeman, şi care are investiţii importante la companii listate la Bursa de Valori, a scăzut sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari (controlate de magnatul moldovean Victor Bostan n.a), potrivit unui raport publicat marţi la bvb.ro.

“Scăderea participaţiei Companiei în Purcari Wineries PLC la 4,971%, se datorează majorării numărului de acţiuni emise de către Emitent de la 40.117.500 acţiuni la 40.353.294 acţiuni, ca urmare a exercitării opţiunilor de achiziţie a acţiunilor de către un grup de angajaţi al Emitentului, anunţat pe 5 iulie 2024 de către Depozitarul Central. Compania a păstrat acelaşi număr de 2.005.875 acţiuni ordinare”, potrivit raportului. Investiţia Paval Holding la Purcari este echivalentă cu 31 mil. lei,

În primăvara lui 2020 Paval Holding intra în acţionariatul Purcari. Vehiculul mai are participaţii la Alro Slatina, Electrica, Transelectrica, Conpet Ploieşti, Vrancart Adjud şi altele. Purcari are o capitalizare de 624 mil. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioanri #magnat #Purcari #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.