VIDEO Istoria României în Uniunea Europeană şi cum a crescut nivelul de trai al vecinilor noştri

Cu o populație de peste 19 milioane de locuitori, România este țara din estul Europei cunoscută pentru legenda Contelui Dracula și satele transilvanene. Țara și-a început drumul către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, însă oficial, a depus cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state.

Aderarea României la UE a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Începând cu 31 martie 2024, România este stat membru al spațiului Schengen.

Integrarea României în structurile Uniunii au prezentat mai multe avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile puteau și pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat extrem de mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022.

În România, asemeni situației din Bulgaria, un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană nu a fost organizat. Legislația internă nu presupunea o asemene consultare. Din 2003, obiectivele aderării la UE și NATO erau înscrise în Constituție, Parlamentul era unitar în această privință, iar sprijinul popular pentru aderare era extrem de ridicat.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.