„Al treilea ochi”! Invenția care va ajuta „zombii smartphone-urilor” să nu se lovească de lucruri

Un „al treilea ochi” este inveția unui tânăr, creată pentru a împiedica oamenii dependenți de telefoanele mobile să se lovească de lucruri în timp ce sunt focalizați pe ecranele lor.

Aceasta este o „soluția satirică” menită să îi facă pe oameni să recunoască cât de mult sunt dependenți de smartphone-uri, spune creatorul.

Designerul industrial sud-coreean Paeng Min-wook, în vârstă de 28 de ani, spune că globul ocular robotizat poate fi legat de fruntea unei persoane, permițându-i să se miște fără a o răni, scrie Sky News.
El a spus că dispozitivul este o „soluție satirică” care, speră, să îi facă pe oameni „să recunoască severitatea dependenței lor de gadget-uri și să se uite înapoi la ei înșiși”.

Dispozitivul – numit „Al treilea ochi” – simte când capul utilizatorului a fost coborât pentru a se uita la telefon și apoi își deschide pleoapa translucidă.

Când persoana se află la unul sau doi metri de un obstacol, al treilea ochi emite un sunet pentru a-i avertiza despre un potențial pericol.

„Deoarece nu putem să ne luăm ochii de pe smartphone-uri, va fi nevoie de un ochi suplimentar în viitor.”

„În zilele noastre, mulți tineri pot nimeri în accidente în timp ce își folosesc telefonul mobil. Acest lucru ar fi bine-venit pentru ei.”

Al treilea ochi folosește un senzor giroscopic pentru a măsura unghiul gâtului utilizatorului și un senzor cu ultrasunete pentru a calcula distanța dintre ochiul robot și obstacole.

Senzorii sunt conectați la un microcontroler open-source cu o singură placă, cu un pachet de baterii.

#robot #al treilea ochi #dependenta #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.