„Sfârşitul unei ere”: Marea Britanie îşi închide ultima centrală pe cărbune

30 Sept. 2024, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2024, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

Marea Britanie va închide oficial luni ultima sa centrală pe cărbune, marcând prima dată când o țară din G7 nu mai utilizează cărbune pentru a produce electricitate, potrivit AFP. Centrala de la Ratcliffe-on-Soar, inaugurată în 1967, va fi complet dezafectată până la sfârșitul acestui deceniu, un pas simbolic în ambiția Londrei de a decarboniza complet sectorul energetic până în 2030 și de a atinge neutralitatea în materie de emisii de carbon până în 2050.

Închiderea acestei centrale reprezintă „sfârșitul unei ere”, dar, potrivit guvernului britanic, deschide și o nouă perioadă axată pe dezvoltarea energiei verzi, cu potențial de creare a numeroase locuri de muncă. Pe amplasamentul fostei centrale se va construi un „cluster energetic și tehnologic fără carbon”, în conformitate cu planul guvernului de a investi în energie regenerabilă.

Marea Britanie devine prima țară din G7 care renunță complet la cărbune, în timp ce alte țări precum Italia, Franța, Canada și Germania au stabilit termene pentru renunțarea la acest combustibil între 2025 și 2038. Japonia și Statele Unite, însă, nu au anunțat o dată precisă.

De la un vârf de aproape 70% din producția de electricitate în anii 1980, contribuția cărbunelui a scăzut semnificativ în ultimele decenii, ajungând la doar 1% anul trecut. Britanicii au compensat această reducere printr-o utilizare crescută a gazului natural, energiei eoliene și energiei nucleare.

„Locul cărbunelui este acum în cărțile de istorie”, a declarat Tony Bosworth de la ONG-ul Friends of the Earth, subliniind necesitatea dezvoltării rapide a surselor de energie regenerabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 15:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII