VIDEO Vinăria care a devenit cea mai bună din țară în 2024. Mai multe distincții au fost oferite producătorilor de vin

05 Oct. 2024, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2024, 15:31 // Actual //  MD Bani

Purcari a devenit cea mai bună vinărie din Moldova în 2024. Medalia „Petru Ungureanu” pentru cel mai iscusit oenolog, a fost decernată vinificatorului de generație nouă, Ion Luca. Viticultorul anului a devenit agronomul Andrei Gangan de la Vinăria Sălcuța.

Premiile au fost decernate la Ziua Națională a Vinului. Directorul de Marketing de la Purcari a precizat că se simte onorat, mai ales că este de puțin timp în Republica Moldova, iar experiența de la Festival i se pare una extraordinară.

„Înseamnă foarte multe lucruri, în special pentru mine. Sunt nou în Republica Moldova. Este un premiu care ne onorează. (…) Suntem onorați să fim parte din acest eveniment, a 23-a ediție, mi se pare ceva extraordinar. Mă bucur că compania pe care o reprezint pune mult suport în această industrie”, a precizat Chirițescu în cadrul emisiunii „Consens Național” cu Vitalie Dogaru, difuzată în direct din Piața Marii Adunări Naționale.

Ion Luca a punctat că întreprinderea sa este una mică, de familie. Vinificatorul s-a declarat recunoscător Comisiei pentru faptul că, în pofida cifrei mai mici de producție, compania sa a fost luată în seamă.

„După 12 ani în care facem vinurile noastre proprii, suntem onorați să primim acest premiu, în special pentru că este în numele lui Petru Ungureanu, un mare savant. (…) AM devenit și noi o întreprindere mică, de familie, pe strada Petru Ungureanu. Suntem o vinărie de generație nouă și mă bucur că Comisia a decis să fie decernată unui mic producător”, a menționat Ion Luca.

La rândul său, Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a declarat că un număr impresionant de turiști au ajuns la Ziua Națională a Vinului, iar evenimentului a devenit „magnet al regiunii”.

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.