Ce s-a schimbat în Suedia după aderarea la Uniunea Europeană? Declarațiile Ambasadoarei Katarina Fried

Călătoria Suediei către Uniunea Europeană a început în anii 1990, fiind impulsionată de convingerea că integrarea europeană este un instrument pentru pace și stabilitate pe continent, precum și de dorința de a participa pe deplin la dezvoltarea politică și economică a Europei. În 1994, Suedia a organizat un referendum național, în urma căruia puțin peste jumătate dintre votanți au susținut aderarea la UE, iar Suedia a devenit oficial membră a UE la 1 ianuarie 1995. Sprijinul public pentru UE a crescut constant în Suedia, pe măsură ce beneficiile tangibile ale integrării europene au devenit evidente, scrie IPN.

Astăzi, la 30 de ani după referendum, o majoritate covârșitoare a suedezilor cred că UE a fost benefică pentru dezvoltarea țării. Suedia a colaborat îndeaproape cu partenerii din UE, beneficiind de forța acțiunii comune pe scena internațională, păstrând totodată o voce suedeză puternică și independentă.

Beneficii economice semnificative

Ca membru al UE, Suedia are un cuvânt de spus în elaborarea politicilor și reglementărilor UE în domenii esențiale, precum comerțul, protecția mediului, drepturile omului și securitatea internațională.

Apartenența la UE a adus beneficii economice semnificative Suediei. Accesul la piața unică a UE și la cele 70 de acorduri de liber schimb cu țări terțe aduce un impact estimativ de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an economiei suedeze. Aceasta reprezintă de 12 ori mai mult decât contribuția financiară netă a Suediei la bugetul UE. Apartenența la blocul comunitar a ajutat economia noastră să crească, a creat locuri de muncă și a stimulat investițiile străine.

O combinație între subvențiile UE, accesul crescut la piețele externe și investițiile în zonele rurale a ajutat fermierii suedezi să dezvolte afaceri competitive, rezistente și durabile.

O uniune pentru pace

Aderarea a permis, de asemenea, cetățenilor noștri să trăiască, să studieze sau să lucreze oriunde în UE. Suedia și-a păstrat tradițiile și sărbătorile vechi, dar a îmbrățișat în același timp valorile europene comune.

În esență, UE este un proiect pentru pace. A fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a preveni conflicte ulterioare în Europa și, pentru statele membre, a fost remarcabil de eficientă.

De la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în anul 1951, până la blocul politic de astăzi, UE a transformat în mare măsură Europa dintr-un continent al războiului într-o uniune pentru pace.

Din păcate, războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus ororile războiului în Europa, având un impact semnificativ și asupra Moldovei. Rezistența Moldovei și generozitatea față de vecinii săi în această perioadă dificilă sunt cu adevărat impresionante.

Pentru dezvoltarea continuă a UE și consolidarea păcii, stabilității și dezvoltării economice pe continent, integrarea țărilor din Europa de Est este esențială.

Obiective comune și cooperare

Suedia sprijină cu tărie agenda Parteneriatului Estic și ar primi cu căldură Moldova ca stat membru al Uniunii Europene. Totuși, decizia privind viitorul Moldovei rămâne în mâinile moldovenilor. Pe măsură ce moldovenii se pregătesc să ia o decizie istorică, Suedia susține ferm dreptul lor de a face această alegere pe baza faptelor, nu a fricilor, liber și independent, indiferent cum vor vota.

Pentru Suedia, cele trei decenii ca membru al UE au fost marcate de transformări și au adus beneficii economice, politice și sociale semnificative.

Apartenența la UE a întărit poziția țării noastre în Europa și în lume, iar Suedia a contribuit semnificativ la dezvoltarea UE și la atingerea obiectivelor comune de unitate și cooperare europeană. Suedia și-a găsit o casă în UE, națiunea noastră este mai puternică, mai sigură și mai prosperă ca parte a familiei europene.

#Katarina Fried #aderare #Suedia #beneficii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.