Castel Mimi se aliniază marilor producători de vinuri din lume care îmbuteliază vinul în sticle PET

10 Oct. 2024, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2024, 14:52 // Actual //  bani.md

În ultima perioadă, Castel Mimi este lider în Moldova în dezvoltarea unei afaceri durabile și atitudinii prietenoase pentru mediu. A devenit prima vinărie în Moldova care a început să folosească sticle alternative pentru îmbutelierea vinurilor.

Vinurile din seria Climate Smart Packing nu au ieșit încă pe piață, dar deja au câștigat medalii de aur la prestigiosul concurs de degustare MUNDUS VINI Summer Tasting` 2024, desfăşurat în Germania, scrie jurnalista de vinuri Anghelina Taran în blogul său Wine and Spirits.

Una dintre tendințele globale din industria vinului este reducerea amprentei de carbon, precum şi eficientizarea energiei consumate la producerea sticlei și transportarea vinului îmbuteliat. Pentru ca producția și comercializarea vinului să devină sustenabilă, trebuie create şi ambalaje alternative. Dacă acesta este ușor şi poate fi reciclat, atunci și vinul poate fi produs și transportat sustenabil.

Noile opțiuni alternative de ambalare devin foarte cunoscute pe piețele de vinuri mature, numite inovatoare. Printre ele se numără țările scandinave, Marea Britanie și Canada. Între 75% și 100% dintre comercianții acestor țări sunt gata să vândă vinuri în ambalaje alternative, în magazinele lor.

Urmând aceste tendințe, Castel Mimi a luat decizia de a trece la o nouă etapă îndrăzneaţă în producerea vinurilor şi a devenit astfel, prima vinărie din Republica Moldova care a început îmbutelierea vinurilor în sticle din material alternative. Sunt fabricate din PET de calitate înaltă, în Suedia, sunt asemănătoare cu sticlele obișnuite și sunt sigilate cu Twist & Plopp + Long Cap.

Anghelina Taran scrie  că ambalajele alternative au avantaje atât pentru producătorul de vinuri, cât şi pentru consumatori. Vinurile Climate Smart Packing sunt foarte comode pentru a fi luate la un picnic în natură, deoarece nu sunt grele, ocupă mai puțin spațiu având un volum standard de 750 ml, nu există riscul ca sticla să se spargă şi să vă răniţi sau pierdeţi vinul, iar un alt avantaj este că în sticle PET vinul se răceşte mult mai repede prin scufundarea în apă rece sau gheaţă.

Noua Serie Climate Smart Packing conţine trei vinuri: Sauvignon Blanc, 2023, Merlot Rose, 2023 şi Cabernet Sauvignon, 2022. Primele două vinuri au câștigat medalii de AUR la prestigiosul concurs de degustare din Germania — MUNDUS VINI Summer Tasting`2024.

Vinurile Castel Mimi din Seria Smart Packing au fost degustate şi de către preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Republica Moldova, Mihai Druţă. Degustatorul etalon a analizat atât sticlele PET, cât şi vinurile, şi a felicitat Castel Mimi pentru această inovaţie în industria vinicolă din Republica Moldova. Mai jos vă prezentăm comentariile sommelierului pe fiecare vin în parte:

 

Sauvignon Blanc „O culoare limpede, cristalină, strălucitoare. O aromă prospătă. O aromă care te face să guști acest vin, te captează. O aromă neobișnuită pentru sticlele PET. Iar gustul este unul proaspăt, ușor”.

Merlot Rosé 2023 „Un vin cu o culoare foarte plăcută, limpede, strălucitoare. Gustul este plăcut, lejer, cu un postgust destul de ușor dulciu. Acest vin se asociază perfect cu salate, mâncăruri din pește”.

Cabernet Sauvignon 2022 „În aromă simțim foarte bine coacăza neagră, niște nuanțe de condimente, piper negru. Iar în gust, este un gust plin, echilibrat, nu este un gust foarte greoi”, afirmă sommelierul.

Seria Smart Packing poate fi găsită deocamdată în magazinul Castel Mimi, iar în curând urmează să ajungă şi în retail. Primele loturi au fost deja exportate în România şi Norvegia, iar vinificatorul planifică să ajungă cu ele şi în Suedia, Olanda, Canada și Statele Unite ale Americii.

04 Nov. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 14:26 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.