Cine sunt granzii din umbră ai exporturilor de cereale și oleaginoase? Printre ei, un milionar discret

În structura exporturilor din Republica Moldova, trei mari grupe de produse au dominat piața în septembrie 2024: cerealele, semințele și oleaginoase, precum și produsele din industria morăritului. Aceste grupe de produse au acoperit 97,3% din volumul total a mărfurilor exportate, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În expresie valorică, topul grupelor de produse exportate s-a clasat astfel: semințele și oleaginoasele, cerealele și produsele din cereale sau lapte, alături de produse de panificație. Deși cerealele și semințele oleaginoase și-au schimbat locurile din cauza diferențelor de prețuri, acestea acoperă în continuare peste 80% din totalul exporturilor atât în volum, cât și în valoare.

Produsele moldovenești au fost exportate în 41 de țări, iar primele 10 țări au absorbit 98% din volumul exporturilor. Cele 10 țări au cumpărat produse moldovenești în valoare de 871,1 milioane lei, echivalând cu 94% din totalul exporturilor în termeni valorici.

Analiza a relevat că exportul acestor grupe de produse a fost realizat de 148 de companii moldovenești, însă primele 20 de companii au acoperit 82% din volumul total al exporturilor și 74% din valoarea totală. Este vorba de OROM-IMEXPO, RUGRO-PRIM, AGRO-NOVA ȘI AGROFLORIS, care este controlată de milioanarul Vaja Jhashi. Acesta este cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Grupa cerealelor, care include șapte categorii de produse, a generat exporturi în valoare de 314 milioane lei și a totalizat 88,6 milioane kg. Grâul a fost liderul incontestabil în această categorie, reprezentând 79% din exporturi. Cele mai mari cantități au fost livrate în România și Elveția, care au absorbit 69% din exporturi.

În categoria „semințe și oleaginoase”, cele mai exportate produse au fost semințele de floarea-soarelui, care au acoperit 70% din această categorie. Exporturile au fost distribuite în 20 de țări, iar 5 dintre acestea au acoperit 92% din volumul total.

În această categorie, făina de grâu a fost produsul principal, reprezentând 84% din exporturi. Produsele din industria morăritului au fost exportate în 6 țări, iar România a fost cea mai mare piață, absorbând 42% din totalul exporturilor.

În concluzie, Republica Moldova a exportat în septembrie 2024 un total de 151,4 milioane kg de produse alimentare, în valoare de aproape 926 milioane lei. Cele mai exportate produse au fost grâul, semințele de floarea-soarelui, orzul, semințele de rapiță și făina de grâu, acoperind 92% din volumul total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom