Cine sunt granzii din umbră ai exporturilor de cereale și oleaginoase? Printre ei, un milionar discret

În structura exporturilor din Republica Moldova, trei mari grupe de produse au dominat piața în septembrie 2024: cerealele, semințele și oleaginoase, precum și produsele din industria morăritului. Aceste grupe de produse au acoperit 97,3% din volumul total a mărfurilor exportate, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În expresie valorică, topul grupelor de produse exportate s-a clasat astfel: semințele și oleaginoasele, cerealele și produsele din cereale sau lapte, alături de produse de panificație. Deși cerealele și semințele oleaginoase și-au schimbat locurile din cauza diferențelor de prețuri, acestea acoperă în continuare peste 80% din totalul exporturilor atât în volum, cât și în valoare.

Produsele moldovenești au fost exportate în 41 de țări, iar primele 10 țări au absorbit 98% din volumul exporturilor. Cele 10 țări au cumpărat produse moldovenești în valoare de 871,1 milioane lei, echivalând cu 94% din totalul exporturilor în termeni valorici.

Analiza a relevat că exportul acestor grupe de produse a fost realizat de 148 de companii moldovenești, însă primele 20 de companii au acoperit 82% din volumul total al exporturilor și 74% din valoarea totală. Este vorba de OROM-IMEXPO, RUGRO-PRIM, AGRO-NOVA ȘI AGROFLORIS, care este controlată de milioanarul Vaja Jhashi. Acesta este cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Grupa cerealelor, care include șapte categorii de produse, a generat exporturi în valoare de 314 milioane lei și a totalizat 88,6 milioane kg. Grâul a fost liderul incontestabil în această categorie, reprezentând 79% din exporturi. Cele mai mari cantități au fost livrate în România și Elveția, care au absorbit 69% din exporturi.

În categoria „semințe și oleaginoase”, cele mai exportate produse au fost semințele de floarea-soarelui, care au acoperit 70% din această categorie. Exporturile au fost distribuite în 20 de țări, iar 5 dintre acestea au acoperit 92% din volumul total.

În această categorie, făina de grâu a fost produsul principal, reprezentând 84% din exporturi. Produsele din industria morăritului au fost exportate în 6 țări, iar România a fost cea mai mare piață, absorbând 42% din totalul exporturilor.

În concluzie, Republica Moldova a exportat în septembrie 2024 un total de 151,4 milioane kg de produse alimentare, în valoare de aproape 926 milioane lei. Cele mai exportate produse au fost grâul, semințele de floarea-soarelui, orzul, semințele de rapiță și făina de grâu, acoperind 92% din volumul total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.