Cine sunt granzii din umbră ai exporturilor de cereale și oleaginoase? Printre ei, un milionar discret

În structura exporturilor din Republica Moldova, trei mari grupe de produse au dominat piața în septembrie 2024: cerealele, semințele și oleaginoase, precum și produsele din industria morăritului. Aceste grupe de produse au acoperit 97,3% din volumul total a mărfurilor exportate, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În expresie valorică, topul grupelor de produse exportate s-a clasat astfel: semințele și oleaginoasele, cerealele și produsele din cereale sau lapte, alături de produse de panificație. Deși cerealele și semințele oleaginoase și-au schimbat locurile din cauza diferențelor de prețuri, acestea acoperă în continuare peste 80% din totalul exporturilor atât în volum, cât și în valoare.

Produsele moldovenești au fost exportate în 41 de țări, iar primele 10 țări au absorbit 98% din volumul exporturilor. Cele 10 țări au cumpărat produse moldovenești în valoare de 871,1 milioane lei, echivalând cu 94% din totalul exporturilor în termeni valorici.

Analiza a relevat că exportul acestor grupe de produse a fost realizat de 148 de companii moldovenești, însă primele 20 de companii au acoperit 82% din volumul total al exporturilor și 74% din valoarea totală. Este vorba de OROM-IMEXPO, RUGRO-PRIM, AGRO-NOVA ȘI AGROFLORIS, care este controlată de milioanarul Vaja Jhashi. Acesta este cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Grupa cerealelor, care include șapte categorii de produse, a generat exporturi în valoare de 314 milioane lei și a totalizat 88,6 milioane kg. Grâul a fost liderul incontestabil în această categorie, reprezentând 79% din exporturi. Cele mai mari cantități au fost livrate în România și Elveția, care au absorbit 69% din exporturi.

În categoria „semințe și oleaginoase”, cele mai exportate produse au fost semințele de floarea-soarelui, care au acoperit 70% din această categorie. Exporturile au fost distribuite în 20 de țări, iar 5 dintre acestea au acoperit 92% din volumul total.

În această categorie, făina de grâu a fost produsul principal, reprezentând 84% din exporturi. Produsele din industria morăritului au fost exportate în 6 țări, iar România a fost cea mai mare piață, absorbând 42% din totalul exporturilor.

În concluzie, Republica Moldova a exportat în septembrie 2024 un total de 151,4 milioane kg de produse alimentare, în valoare de aproape 926 milioane lei. Cele mai exportate produse au fost grâul, semințele de floarea-soarelui, orzul, semințele de rapiță și făina de grâu, acoperind 92% din volumul total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.