Cine sunt granzii din umbră ai exporturilor de cereale și oleaginoase? Printre ei, un milionar discret

În structura exporturilor din Republica Moldova, trei mari grupe de produse au dominat piața în septembrie 2024: cerealele, semințele și oleaginoase, precum și produsele din industria morăritului. Aceste grupe de produse au acoperit 97,3% din volumul total a mărfurilor exportate, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În expresie valorică, topul grupelor de produse exportate s-a clasat astfel: semințele și oleaginoasele, cerealele și produsele din cereale sau lapte, alături de produse de panificație. Deși cerealele și semințele oleaginoase și-au schimbat locurile din cauza diferențelor de prețuri, acestea acoperă în continuare peste 80% din totalul exporturilor atât în volum, cât și în valoare.

Produsele moldovenești au fost exportate în 41 de țări, iar primele 10 țări au absorbit 98% din volumul exporturilor. Cele 10 țări au cumpărat produse moldovenești în valoare de 871,1 milioane lei, echivalând cu 94% din totalul exporturilor în termeni valorici.

Analiza a relevat că exportul acestor grupe de produse a fost realizat de 148 de companii moldovenești, însă primele 20 de companii au acoperit 82% din volumul total al exporturilor și 74% din valoarea totală. Este vorba de OROM-IMEXPO, RUGRO-PRIM, AGRO-NOVA ȘI AGROFLORIS, care este controlată de milioanarul Vaja Jhashi. Acesta este cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Grupa cerealelor, care include șapte categorii de produse, a generat exporturi în valoare de 314 milioane lei și a totalizat 88,6 milioane kg. Grâul a fost liderul incontestabil în această categorie, reprezentând 79% din exporturi. Cele mai mari cantități au fost livrate în România și Elveția, care au absorbit 69% din exporturi.

În categoria „semințe și oleaginoase”, cele mai exportate produse au fost semințele de floarea-soarelui, care au acoperit 70% din această categorie. Exporturile au fost distribuite în 20 de țări, iar 5 dintre acestea au acoperit 92% din volumul total.

În această categorie, făina de grâu a fost produsul principal, reprezentând 84% din exporturi. Produsele din industria morăritului au fost exportate în 6 țări, iar România a fost cea mai mare piață, absorbând 42% din totalul exporturilor.

În concluzie, Republica Moldova a exportat în septembrie 2024 un total de 151,4 milioane kg de produse alimentare, în valoare de aproape 926 milioane lei. Cele mai exportate produse au fost grâul, semințele de floarea-soarelui, orzul, semințele de rapiță și făina de grâu, acoperind 92% din volumul total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.