Kazakhstan refuză să ajute Rusia să ocolească sancțiunile

24 Oct. 2024, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Kazakhstan se opun utilizării teritoriului țării pentru ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, a declarat Roman Vasilenko, adjunctul șefului Ministerului Afacerilor Externe al republicii. „Kazakhstan nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei și nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale. Totuși, nu dorim ca teritoriul nostru să fie folosit pentru a ocoli aceste sancțiuni,” a afirmat Vasilenko într-un interviu acordat agenției poloneze de știri RAR, citat de TASS.

Potrivit acestuia, poziția Astanei este „cunoscută și clară” pentru toate părțile interesate și este înțeleasă atât în Rusia, cât și în Occident. Vasilenko a subliniat că se iau toate măsurile necesare pentru a preveni ocolirea sancțiunilor, având în vedere că republica „nu dorește impunerea de sancțiuni secundare.” De asemenea, el a menționat că relațiile bilaterale dintre Astana și Moscova nu prezintă „probleme,” dar există „diverse chestiuni,” având în vedere că relațiile dintre cele două state vecine sunt „foarte variate.”

Anterior, Serik Jumangarin, adjunctul prim-ministrului Kazakhstanului, a declarat că Astana nu susține sancțiunile împotriva Rusiei, dar le respectă, „pentru că este avantajos din punct de vedere economic.” „Avem o economie mică, așa că, în mod natural, nu putem rezista presiunii sancțiunilor,” a explicat Jumangarin. El a adăugat ulterior că autoritățile din Kazakhstan nu vor „respecta orb sancțiunile” impuse Rusiei, dacă acestea ar afecta interesele companiilor kazahstaneze. „Nu vom permite ca producătorii noștri să fie împiedicați să facă comerț,” a afirmat Jumangarin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.