FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

24 Oct. 2024, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 15:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 15:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autoritatea Aeronautică Civilă a renunțat la intenția de a-și majora efectivul-limită cu trei funcții noi, după ce Ministerul Finanțelor a contestat argumentarea privind necesitatea acestora și modul de acoperire a cheltuielilor. Costul anual estimat pentru noile posturi ajungea la 986,8 mii de lei.

Potrivit documentelor aferente proiectului de reorganizare a AAC, instituția intenționa să-și majoreze schema de personal de la 93 la 96 de unități și să creeze un Serviciu de securitate informațională, format dintr-un șef de serviciu și doi inspectori principali. Din costul total estimat, 959 de mii de lei reprezentau fondul anual de salarizare, iar 27,8 mii de lei contribuțiile de asigurări sociale achitate de angajator.

Ministerul Finanțelor a atras însă atenția că, la sfârșitul lunii aprilie, nouă dintre cele 93 de funcții aprobate în cadrul Autorității Aeronautice Civile erau vacante. În aceste condiții, ministerul a cerut ca autorii proiectului să explice mai clar de ce necesarul de personal nu poate fi acoperit din posturile deja existente.

Obiecțiile au fost reiterate și ulterior. La 31 mai 2026, AAC avea 84 de funcții efectiv ocupate din 93, ceea ce corespundea unei rate de încadrare de 90,3%. Ministerul Finanțelor a constatat că documentele prezentate nu ofereau suficiente informații pentru evaluarea impactului asupra cheltuielilor de personal și nici pentru justificarea sursei de finanțare în limitele bugetare aprobate.

În urma observațiilor, proiectul a fost reformulat, iar propunerea privind suplimentarea efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Totuși, Autoritatea Aeronautică Civilă va primi competențe suplimentare în domeniul securității informaționale. Proiectul prevede atribuții privind securitatea informațiilor cu impact potențial asupra siguranței aviației civile, precum și activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității în managementul riscurilor de securitate informațională.

În paralel, structura instituției va fi reorganizată și va fi creat un Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta va fi responsabil de comunicatele de presă, relațiile cu instituțiile media, paginile oficiale de social media, conferințele de presă și comunicarea în situații de criză. nota-de-fundamnentare_6aa7d9829…