FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fmi rusia #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.