FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

24 Oct. 2024, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 11:33 // Actual //  Ursu Victor

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Oct. 2024, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 15:22 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat cheltuielile oficiale ale candidaților la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, iar datele sistematizate de IData, relevă diferențe semnificative în strategia financiară a acestora.

Cea mai costisitoare campanie a fost desfășurată de Maia Sandu, care a investit 9,989,206 lei, urmată de Renato Usatîi, cu 6,233,082 lei, și Alexandr Stoianoglo, care a cheltuit 4,665,774 lei. Aceștia sunt primii trei candidați în termeni de cheltuieli totale, fiind urmate de Irina Vlah (2,770,243 lei) și Vasile Tarlev (2,394,270 lei). În partea de jos a clasamentului se află Octavian Țîcu, care a cheltuit cel mai puțin, doar 293,325 lei.

Cu toate acestea, un alt aspect interesant al campaniei este eficiența cheltuielilor per vot obținut. Din această perspectivă, Natalia Morari a înregistrat cele mai mari costuri, cheltuind 192 de lei pentru fiecare vot obținut. Andrei Năstase a cheltuit 92 de lei per vot, în timp ce alți candidați au avut rezultate mai eficiente. De exemplu, Tudor Ulianovschi a investit 66 de lei pentru fiecare vot, iar Vasile Tarlev – 49 de lei.

La polul opus, Alexandr Stoianoglo și Victoria Furtună au avut cele mai eficiente campanii, din punct de vedere al costurilor per vot. Stoianoglo a cheltuit doar 12 lei pentru fiecare vot obținut, iar Furtună 13 lei. Maia Sandu, în ciuda cheltuielilor mari totale, a avut un cost de doar 15 lei per vot, ceea ce sugerează că a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de alegători în raport cu resursele investite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău