Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Uniunii Europene discută din nou posibilitatea confiscării directe a activelor rusești, care au fost înghețate în urma sancțiunilor impuse din cauza războiului din Ucraina, conform unui raport publicat de Politico, care citează oficiali familiarizați cu subiectul.

Spre deosebire de Statele Unite, unde a fost adoptată în aprilie o lege care permite confiscarea directă a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, UE nu a luat măsuri similare, utilizând în schimb veniturile provenite din fondurile pe care Kremlinul le deține în titluri de valoare europene și pe conturi bancare.

Cu toate acestea, această poziție ar putea suferi modificări, spun sursele Politico. Se pare că depozitarul Euroclear, care administrează miliarde de euro în active private și de stat, ar putea primi dreptul de a utiliza direct aceste fonduri, în cazul în care Moscova va începe confiscarea banilor și proprietăților investitorilor occidentali în Rusia.

În legătură cu Euroclear, au fost depuse mai multe plângeri în instanțele rusești, prin care băncile și companiile occidentale care aveau bani în Rusia riscă să-și piardă activele. Conform surselor Politico, depozitarul face presiuni asupra Comisiei Europene, insistând că are nevoie de capacitatea de a-și acoperi pierderile posibile.

În plus, modificarea politicii ar permite „să susțină” un credit acordat Ucrainei în valoare de 45 de miliarde de euro, pe care UE îl oferă garantat de activele rusești înghețate. Aceste măsuri sunt discutate în cadrul unei revizuiri generale a sancțiunilor europene, însă până acum au fost blocate de Ungaria.

Până în prezent, Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești, impunând sancțiuni Ministerului de Finanțe, Băncii Centrale a Rusiei și Fondului Național de Bunăstare în primele zile ale conflictului. Cu toate acestea, Banca Centrală a Rusiei continuă să includă aceste fonduri în rezervele sale valutare, pe care regulatorul le estimează la 624,9 miliarde de dolari, conform datelor din 18 octombrie.

Cu toate acestea, valoarea reală a rezervelor disponibile ar putea fi aproape dublu mai mică: țările G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale. Toate valutele au fost blocate, cu excepția yuanului chinezesc, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari. De asemenea, Banca Centrală dispune de rezerve de aur de peste 2.000 de tone, evaluate la 199,7 miliarde de dolari la începutul lunii octombrie.