Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

31 Oct. 2024, 15:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2024, 15:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!