Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

31 Oct. 2024, 15:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2024, 15:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Nov. 2026, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Nov. 2026, 07:43 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul condus de Vasile Tofan primește o notă de trecere la limită după primele 100 de zile de activitate, în condițiile în care economia stagnează, inflația se apropie de 9%, iar deficitul bugetar a urcat spre 6% din PIB.

Economistul Marin Gospodarenco avertizează că Executivul încearcă să acopere dezechilibrele bugetare prin majorări de taxe, fără să demonstreze că a redus suficient propriile cheltuieli.

Într-o analiză publicată pe Facebook, intitulată „100 de zile, trei vulnerabilități: prețuri, buget, date personale”, economistul susține că promisiunea cu privire la revenirea încrederii economice după primele 100 de zile de guvernare nu s-a materializat.

„La învestire, Guvernul promitea că încrederea economică va reveni după primele 100 de zile. Deocamdată, ea nu se vede”, afirmă Gospodarenco.

Potrivit acestuia, primul semnal îngrijorător a venit chiar din politica bugetară. În locul unei consolidări a finanțelor publice, rectificarea bugetară a adus o creștere a cheltuielilor mult peste ritmul veniturilor și a împins deficitul aproape de pragul de 6% din PIB.

Economistul consideră că politica fiscală pentru 2027 transferă o parte importantă a poverii financiare asupra populației, prin accize și TVA, în timp ce promisiunile cu privire reducerea aparatului de stat nu sunt însoțite de estimări clare ale economiilor.

„Statul cere mai mult de la cetățeni înainte să arate cât strânge el însuși cureaua”, critică Gospodarenco.

Nici relansarea economică, prezentată drept prima prioritate a programului de guvernare, nu ar fi produs deocamdată rezultatele așteptate. Economistul invocă o creștere economică de sub 1% în primul semestru, o inflație care se apropie de 9% și scumpirea gazelor naturale cu aproximativ 80% în numai două luni.

O altă problemă semnalată este nerespectarea calendarului bugetar. Proiectul bugetului pentru 2027 nu a ajuns în Guvern la termenul legal, fapt care, în opinia economistului, contrazice mesajele Executivului despre predictibilitate și disciplină financiară.

„Un Guvern care cere predictibilitate de la mediul de afaceri ar trebui să o ofere mai întâi el”, punctează Gospodarenco.

Cu toate acestea, economistul recunoaște că actualul Cabinet are și realizări și apreciază că, din punct de vedere politic, Guvernul Tofan este mai bun decât predecesorul său. Totuși, acesta consideră că o asemenea comparație nu poate reprezenta standardul de performanță pentru o țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană.

„Politic, Guvernul Tofan are acțiuni relativ corecte și este mai bun decât cel precedent. Însă mai bun decât predecesorul nu e un standard suficient pentru o țară care negociază aderarea la UE”, subliniază economistul.

Verdictul său privind primele 100 de zile este unul rezervat: „Economic, deocamdată, notă de trecere, la limită. Examenul real va fi bugetul pe 2027”.