„A 13-a lună”: În ce țări din Europa angajatorii acordă prime de Crăciun?

31 Dec. 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews.

Cea de-a 13-a lună este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”.

Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate.

Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”.

Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Eirini Hamiti, avocat specializat în dreptul muncii la Kremalis din Atena, a declarat pentru Euronews Business că “eliminarea primelor din a 13-a și a 14-a lună pentru funcționarii publici a provocat o serie de reacții din partea tuturor angajaților, care au susținut că și-au pierdut drepturile constituționale.”

Ea a adăugat: “Până în prezent, nu au fost plătite prime de vacanță funcționarilor publici, deși se zvonește că acestea vor reveni în 2024, ca rezultat al creșterii economiei grecești”.

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

Impactul mai larg al recompenselor din a 13-a lună

Bonusurile pot fi folosite pentru a stimula loialitatea și moralul personalului, deși există și un alt motiv pentru a recompensa angajații de Crăciun, potrivit lui Alper Kara, profesor de bănci și finanțe la Universitatea Brunel din Londra. “Plățile suplimentare ajută cu siguranță la finanțarea achizițiilor de bunuri și servicii pentru gospodării în perioadele de consum intensiv”, a explicat el, “ceea ce stimulează apoi economia”.

De asemenea, profesorul Kara a dezmințit ideea că bonusurile impuse prin lege exercită o presiune financiară negativă asupra întreprinderilor mici. “Așteptările pieței forței de muncă privind salariile se vor ajusta pe termen lung”. “Cu alte cuvinte, întreprinderile vor ajusta nivelul salariilor din cele 12 luni rămase în funcție de cerințele plății celei de-a 13-a luni.”

În multe privințe, bonusurile bazate pe performanță reprezintă o strategie mult mai riscantă pentru întreprinderi decât plata unei sume fixe pentru o recompensă pentru a 13-a sau a 14-a lună.

Acordarea de bonusuri angajaților în funcție de rezultatele personale poate dăuna în special coeziunii echipei, poate pune în pericol profiturile companiei și poate încuraja asumarea de riscuri pentru rezultate pe termen scurt, așa cum a devenit evident după criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 21:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 21:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.