„A 13-a lună”: În ce țări din Europa angajatorii acordă prime de Crăciun?

31 Dec. 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews.

Cea de-a 13-a lună este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”.

Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate.

Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”.

Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Eirini Hamiti, avocat specializat în dreptul muncii la Kremalis din Atena, a declarat pentru Euronews Business că “eliminarea primelor din a 13-a și a 14-a lună pentru funcționarii publici a provocat o serie de reacții din partea tuturor angajaților, care au susținut că și-au pierdut drepturile constituționale.”

Ea a adăugat: “Până în prezent, nu au fost plătite prime de vacanță funcționarilor publici, deși se zvonește că acestea vor reveni în 2024, ca rezultat al creșterii economiei grecești”.

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

Impactul mai larg al recompenselor din a 13-a lună

Bonusurile pot fi folosite pentru a stimula loialitatea și moralul personalului, deși există și un alt motiv pentru a recompensa angajații de Crăciun, potrivit lui Alper Kara, profesor de bănci și finanțe la Universitatea Brunel din Londra. “Plățile suplimentare ajută cu siguranță la finanțarea achizițiilor de bunuri și servicii pentru gospodării în perioadele de consum intensiv”, a explicat el, “ceea ce stimulează apoi economia”.

De asemenea, profesorul Kara a dezmințit ideea că bonusurile impuse prin lege exercită o presiune financiară negativă asupra întreprinderilor mici. “Așteptările pieței forței de muncă privind salariile se vor ajusta pe termen lung”. “Cu alte cuvinte, întreprinderile vor ajusta nivelul salariilor din cele 12 luni rămase în funcție de cerințele plății celei de-a 13-a luni.”

În multe privințe, bonusurile bazate pe performanță reprezintă o strategie mult mai riscantă pentru întreprinderi decât plata unei sume fixe pentru o recompensă pentru a 13-a sau a 14-a lună.

Acordarea de bonusuri angajaților în funcție de rezultatele personale poate dăuna în special coeziunii echipei, poate pune în pericol profiturile companiei și poate încuraja asumarea de riscuri pentru rezultate pe termen scurt, așa cum a devenit evident după criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!