“A 13-a lună”: În ce țări din Europa angajatorii acordă prime de Crăciun?

31 Dec. 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews.

Cea de-a 13-a lună este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”.

Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate.

Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”.

Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Eirini Hamiti, avocat specializat în dreptul muncii la Kremalis din Atena, a declarat pentru Euronews Business că “eliminarea primelor din a 13-a și a 14-a lună pentru funcționarii publici a provocat o serie de reacții din partea tuturor angajaților, care au susținut că și-au pierdut drepturile constituționale.”

Ea a adăugat: “Până în prezent, nu au fost plătite prime de vacanță funcționarilor publici, deși se zvonește că acestea vor reveni în 2024, ca rezultat al creșterii economiei grecești”.

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

Impactul mai larg al recompenselor din a 13-a lună

Bonusurile pot fi folosite pentru a stimula loialitatea și moralul personalului, deși există și un alt motiv pentru a recompensa angajații de Crăciun, potrivit lui Alper Kara, profesor de bănci și finanțe la Universitatea Brunel din Londra. “Plățile suplimentare ajută cu siguranță la finanțarea achizițiilor de bunuri și servicii pentru gospodării în perioadele de consum intensiv”, a explicat el, “ceea ce stimulează apoi economia”.

De asemenea, profesorul Kara a dezmințit ideea că bonusurile impuse prin lege exercită o presiune financiară negativă asupra întreprinderilor mici. “Așteptările pieței forței de muncă privind salariile se vor ajusta pe termen lung”. “Cu alte cuvinte, întreprinderile vor ajusta nivelul salariilor din cele 12 luni rămase în funcție de cerințele plății celei de-a 13-a luni.”

În multe privințe, bonusurile bazate pe performanță reprezintă o strategie mult mai riscantă pentru întreprinderi decât plata unei sume fixe pentru o recompensă pentru a 13-a sau a 14-a lună.

Acordarea de bonusuri angajaților în funcție de rezultatele personale poate dăuna în special coeziunii echipei, poate pune în pericol profiturile companiei și poate încuraja asumarea de riscuri pentru rezultate pe termen scurt, așa cum a devenit evident după criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2025, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2025, 17:33 // Actual //  Grîu Tatiana

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII