A doua șansă pentru femeile victime ale violenței în familie. Proiect inițiat la Ungheni și Cahul

În regiunile Ungheni și Cahul este în proces de consultare și ajustare Mecanismul local de referire pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a acestor femei și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Scopul acestuia este stabilirea și clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților publice vizate și a partenerilor în procesul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, din perspectiva abilitării economice. Co-crearea Mecanismului local de referire a fost discutată în cadrul Ședinței Grupurilor Locale de Experți, care s-a desfășurat pe 4 iulie, în format online.

„Un studiu recent, realizat de Asociația Obștească „Făclia”, cu privire la integrarea socio-economică a femeilor din Ungheni și Cahul, denotă că rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani din aceste regiuni depășește rata șomajului în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Cunoaștem că femeile care trăiesc în sărăcie, care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Tocmai de aceea a fost necesară elaborarea Mecanismului local de referire – pentru împuternicirea femeilor în vederea integrării lor profesionale, această modalitate fiind una dintre principalele condiții pentru reducerea violenței și nivelarea discriminării de gen în familie și societate în general”, a menționat Angela Ciocîrlan, managera proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

Mecanismul de referire prevede revizuirea competențelor și atribuțiilor tuturor actorilor implicați, precum și a serviciilor existente de abilitare socio-economică a femeilor, pentru stabilirea posibilelor intervenții și etape ulterioare. În procesul de co-creare și implementare a Mecanismului sunt implicați și consultați următorii actori-cheie: femeile victime ale violenței în familie din raioanele Ungheni și Cahul; echipa Asociației Obștești pentru Copii și Tineret „Făclia”; reprezentanți ai APL din raioanele Cahul și Ungheni; reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă Ungheni și Cahul; reprezentanți ai structurilor teritoriale de asistență socială Ungheni și Cahul; reprezentanți ai organizațiilor necomerciale; femei antreprenoare din raioanele Ungheni și Cahul; partenerii de dezvoltare etc.

„Pentru elaborarea Mecanismului de referire a fost efectuat un amplu proces de consultare a tuturor actorilor vizați, dar în mod special a beneficiarelor procesului de abilitare economică. Au fost identificate mai multe necesități ale femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, printre care: recuperarea emoțională, informarea despre serviciile existente de abilitare economică, educația financiară și juridică, obținerea de noi competențe și dezvoltare profesională, suport în lansarea unor activități generatoare de venituri, ghidare în carieră, informarea despre diverse programe de suport lansate de instituțiile publice. Ne propunem ca prin intermediul Mecanismului local de referire și prin cooperare multisectorială să satisfacem toate aceste aspecte absolut necesare pentru abilitare socio-economică a femeilor”, a spus Lilia Palii, expertă națională în domeniul economic.

Mecanismul local de referire, pus în discuție la Ședința Grupurilor de Experți din Ungheni și Cahul, este structurat în conformitate cu următoarele etapele și acțiuni de intervenție:

Etapa I – Informarea, identificarea și admitere a femeilor victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie

Etapa II – Integrarea socială (consiliere psihologică individuală, coaching, dezvoltare personală, referire către alte servicii comunitare) pentru depășirea situației de criză, inclusiv în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai.

Etapa III – Integrare economică (orientare și formare profesională, educație antreprenorială, mediere în procesul de angajare în câmpul muncii, referire către alte servicii comunitare, monitorizarea integrării sociale și profesionale pe parcursul și după finalizarea etapei de asistență).

Instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie

Documentul care este în dezvoltare și ajustare, include o serie de măsuri și recomandări pentru abilitarea economică a beneficiarelor. Astfel, potrivit acestuia, una dintre recomandări este instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, unde beneficiarele vor avea parte de:

Ghidare primară și referire către oportunitățile existente de formare profesională și abilitare economică;
Consiliere personală și profesională;
Ghidare în carieră;
Referire la instituții educaționale, programe de formare profesională etc., prestatori de instruire, prestatori de servicii sociale;
Suport în reabilitare și reintegrare socială;
Dezvoltare personală;
Proiecte de suport conexe abilitării economice inclusiv sprijin material prin alocarea pachetelor de criză (după caz).

Implementarea Mecanismului va contribui la asigurarea independenței financiare a beneficiarelor și abilitarea supraviețuitoarelor violenței domestice, prin furnizarea de servicii bazate pe ghidarea primară și conectarea la oportunități educaționale și de angajare.

Mecanismul local de referire bazat pe parteneriate locale pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare a violenței în familie este elaborat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, realizat în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova.

#formare profesionala #violenta #angajare #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.