A fost creată Fundația „Startup Moldova”. Ce oportunități oferă antreprenorilor

Inovațiile digitale și startup-urile tehnologice pot contribui considerabil la creșterea economiei Republicii Moldova. În acest sens, ATIC a creat Fundația „Startup Moldova” – o entitate independentă care va susține dezvoltarea companiilor inovatoare – startup-urile din sectorul TIC, prin acordarea de servicii și consultanță. De asemenea, Fundația va îmbunătăți nivelului de calificare a specialiștilor prin promovarea programelor de creștere a abilităților digitale și impulsionarea colaborării în cadrul comunității de afaceri din industrie, va încuraja investițiile, precum și va colecta fonduri și oferi finanțare pentru proiectele de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

De ce a fost creată Fundația „Startup Moldova”?

Necesitatea creării fundației a reieșit din provocările și necesitățile identificate în domeniul TIC: insuficiența angajaților calificați, cunoașterea superficială a mediului de reglementare și a cadrului legal, acces limitat la finanțare și expertiză pentru dezvoltarea ideilor, necesitatea mentoratului și a instruirilor etc. Acestea au fost identificate în baza interviurilor cu companiile tehnologice, părțile interesate din sector, precum și rezultatelor studiului efectuat de compania de consultanță PwC Moldova, la inițiativa Proiectului Tekwill, implementat de ATIC, susținut de USAID și SIDA.

Alex Gozun, senior manager PwC Moldova: „În baza activităților convenite cu ATIC, PwC Moldova a realizat o analiză cu privire la identificarea opțiunilor și a formelor instituționale pentru implementarea Programului Startup Moldova, fie sub umbrela proiectului Tekwill, gestionat de ATIC, fie prin înființarea unei entități separate de către ATIC. Având în vedere scopurile prevăzute pentru Programul Startup Moldova, astfel cum acestea au fost statuate de către ATIC și alte părți interesate (de ex. colectarea de fonduri, asigurarea accesului la educație, accesul la finanțare etc.), alte aspecte analizate și reieșind din opțiunile selectate de ATIC și membrii săi, s-a constatat că este posibilă operarea Startup Moldova printr-o fundație înființată de ATIC.”

Cum va fi gestionată activitatea fundației?

Fundația „Startup Moldova” este condusă de către un Consiliu, care a fost ales de către Adunarea Generală a ATIC în urma unei serii de consultări interne, fiind format din:

2 reprezentanți numiți de către fondatorul fundației – ATIC;
1 reprezentant delegat de către Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației ”Moldova IT Park”;
1 reprezentant delegat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM);
1 reprezentant delegat de către Instituția Publică Centrul de Instruire și Inovații TIC – ”TEKWILL”.

Statutul Fundației Startup Moldova permite includerea în Consiliul fundației a reprezentanților din partea fondurilor internaționale, ca membri adiționali cu drepturi depline în Consiliu. Totodată, în Consiliul fundației fot fi incluși reprezentanți din partea donatorilor si/sau partenerilor Fundației și din partea companiilor sau startup-urilor TIC, inclusiv experți din partea fondurilor internaționale, care vor avea drept de vot consultativ în Consiliul fundației. ATIC și Consiliul Fundației vor întreprinde acțiunile necesare pentru a identifica organizațiile care își pot delega reprezentați în Consiliul fundației.

Vitalie Tarlev, membru al Consiliului Fundației: „ Având în vedere dorința ATIC de a combina eforturile sale cu cele întreprinse de sectorul public în domeniul dezvoltării și creșterii TIC, deschiderea autorităților spre colaborare cu mediul privat, precum și limitările legale existente cu privire la colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat, ATIC, împreună cu o serie de organizații publice au convenit să participe împreună la administrarea fundației. Respectiv, în urma analizei și a opțiunilor exprimate de ATIC și membrii săi în cadrul ședințelor de lucru și a Adunărilor Generale, a fost înființată Fundația Startup Moldova, care este administrată de ATIC, împreună cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, precum Moldova IT Park, ODIMM etc.”

Consiliul Fundației va întreprinde acțiuni pentru a identifica și reprezentanți ai fondurilor internaționale în calitate de membri, precum și pentru dezvoltarea unor consilii reprezentative de susținere și incluziune a comunității, investitori și startupuri.

Ce presupune activitatea Fundației?

Pentru implementarea proiectelor, organizația va numi un director executiv (administrator). Ales prin concurs deschis, primul director al Fundației „Startup Moldova” a devenit Serge Smigaliov, profesionist cu o experiență vastă în dezvoltarea business-ului în IT, ultimii 10 ani activând în compania Microsoft.

Serge Smigaliov, Director al Fundației „Startup Moldova”: „Pentru atingerea scopurilor și obiectivelor sale, Fundația „Startup Moldova” va participa la inițierea, elaborarea și dezvoltarea programelor de dezvoltare și susținere a sectorului TIC și ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și va contribui la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul TIC. De asemenea, va colabora cu organizații internaționale care au obiective și activități similare, va participa la finanțare programelor TIC, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare, dar și va organiza evenimente dedicate domeniului TIC, sau concursuri și activități de formare și îmbunătățire a aptitudinilor studenților și tinerilor specialiști în domeniul TIC.”

În următorii ani, treptat, fundația va prelua proiectele aflate în cadrul programului național Startup Moldova, și și-a propus să atingă următoarele obiective:

să contribuie la dezvoltarea ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și să consolideze sectorul TIC;
să sporească investițiile în companiile cu valoare adăugată și de risc major din sectorul TIC, bazate pe produse din domeniul tehnologiilor informaționale;
să contribuie la crearea unor mecanisme de colectare de fonduri și finanțare a inițiativelor și proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC;
să sporească nivelul de cooperare între membrii comunității de afaceri din Republica Moldova, în limitele legale;
să consolideze ecosistemul IT din Republica Moldova prin conectarea la inițiative și rețele internaționale ce promovează investițiile în startup-uri tehnologice, rețele de „Business Angels” și altele similare;
promovarea imaginii pozitive a startup-urilor tehnologice pe plan național și internațional;
facilitarea relațiilor dintre investitori și companii care dezvolta produse tehnologice, sau oricare alte obiective conexe sau care pot rezulta din îndeplinirea scopurilor statutare.

Bugetul Fundației „Startup Moldova” va fi format reieșind din prevederile statutare: donații, granturi, sponsorizări, parteneriate, atrageri de fonduri de la investitori internaționali, și altele.

#Fundația Startup moldova #Startup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de energie regenerabilă din Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară dramatică, după intrarea în vigoare, la 1 iulie 2026, a noii metodologii de calcul al dezechilibrelor pe piața energiei electrice. Un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1 MW, care ar încasa aproximativ 150 mii de lei lunar, ar fi primit o obligație de plată de până la 720 mii de lei pentru dezechilibre, sumă de aproape cinci ori mai mare decât veniturile sale. Situația a provocat nemulțumiri în rândul participanților la piață, iar grupul de echilibrare Navitas Energy, din cadrul Premier Energy, pregătește contestarea calculelor emise de Moldelectrica.

Contactat de BANI.MD, Mihai Gidei, directorul general al Navitas Energy, a declarat că problema afectează nu doar micii producători de energie fotovoltaică, ci și alți participanți la piață, inclusiv furnizori și operatori de distribuție.

Potrivit acestuia, noua metodologie de calcul, aplicată începând cu luna iulie, a generat obligații financiare neobișnuit de mari, iar piața energetică din Republica Moldova nu este suficient de matură pentru implementarea unor mecanisme similare celor utilizate pe piețele europene dezvoltate.

„Piața noastră încă nu este atât de pregătită ca să trecem la niște prevederi care funcționează într-o piață matură, cum este cea europeană”, a explicat Gidei.

Directorul Navitas Energy susține că situația este una generalizată, după ce grupurile responsabile de echilibrare au primit de la Moldelectrica actele de decontare pentru luna iulie.

„Avem de achitat sume enorme. Situația aceasta nu este normală. Eu o văd foarte complicată și chiar critică. Noi, din experiența noastră, nu am avut așa ceva”, a declarat Mihai Gidei.

Potrivit acestuia, efectele noilor reguli nu se limitează la parcurile fotovoltaice. Printre participanții expuși costurilor dezechilibrelor se numără furnizori și operatori de distribuție, inclusiv Premier Energy Distribution și RED-Nord.

Una dintre cele mai mari îngrijorări privește faptul că participanții au primit abia în octombrie decontările aferente lunii iulie. Între timp, aceștia au continuat să activeze în august, septembrie și o parte din octombrie, fără să cunoască impactul financiar efectiv al noii formule.

Gidei avertizează că, dacă rezultatele pentru lunile următoare vor fi similare celor din iulie, obligațiile financiare s-ar putea acumula până la niveluri greu de suportat pentru unii participanți la piață.

În acest context, Navitas Energy intenționează să conteste actul de decontare emis de Moldelectrica și să solicite organizarea unei ședințe de urgență cu reprezentanții operatorului de transport, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și ai Ministerului Energiei.

Printre soluțiile care ar urma să fie discutate se numără suspendarea aplicării noului mecanism sau identificarea unei formule tranzitorii de calcul, inclusiv posibilitatea revenirii temporare la metodologia anterioară.

Nemulțumirile sunt alimentate și de nivelul prețurilor pentru dezechilibre, care, potrivit informațiilor semnalate de participanții la piață, ar fi coborât în anumite intervale până la minus 8.000 de lei/MWh. În aceste condiții, diferențele dintre cantitățile de energie prognozate și cele efectiv livrate pot genera obligații financiare considerabile.

Solicitat de BANI.MD să explice situația, directorul Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, a precizat că instituția nu stabilește discreționar aceste sume, ci efectuează calculele în baza regulilor aprobate de ANRE.

„Noi facem calculele în baza tuturor prevederilor legale care sunt acum. Fiecare participant la piață trebuie să fie responsabil de dezechilibrele pe care le provoacă, intenționat sau neintenționat”, a declarat Carmanschi.

Șeful Moldelectrica a confirmat că au fost emise note de decontare și că există deja contestații din partea participanților la piață. Totodată, acesta a refuzat să comunice valoarea totală a obligațiilor calculate și a spus că situația trebuie analizată individual pentru fiecare participant.

„Nu pot să vă spun care este impactul concret și care sunt dezechilibrele produse de fiecare parc separat. Aici trebuie analizat de la caz la caz”, a precizat directorul Moldelectrica.

Potrivit lui Carmanschi, notele de decontare erau emise și înainte de 1 iulie, însă de la această dată s-a modificat modalitatea de calcul al prețurilor pentru dezechilibre.

La rândul său, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a declarat pentru BANI.MD că regulile de decontare a dezechilibrelor în baza prețului unic au fost aprobate încă din decembrie 2025 și au început să fie aplicate la 1 iulie 2026.

Acesta susține că operatorii economici au avut la dispoziție aproximativ jumătate de an pentru a se familiariza cu noua metodologie, perioadă în care Moldelectrica a prezentat calcule paralele, realizate atât după mecanismul vechi, cât și după cel nou.

„În acest interval, Moldelectrica a prezentat calculul dezechilibrelor prin ambele metode părților responsabile, pentru a se familiariza și a se pregăti să lucreze după metoda nouă”, a explicat Taran.

Referindu-se la cazul parcului fotovoltaic pentru care este invocată o obligație de plată de 720.000 de lei, șeful ANRE consideră că nivelul dezechilibrelor poate fi influențat și de modul în care producătorul își planifică activitatea.

„Din ce înțeleg, la acel parc fotovoltaic despre care menționați, ei practic au lucrat în dezechilibru toată luna. Deja mărimea obligațiilor de plată depinde și de gradul de responsabilizare și de cunoștințele privind specificul pieței ale producătorului”, a declarat Alexei Taran.

Directorul ANRE a mai precizat că instituția este disponibilă să ofere explicații și consultanță participanților la piață, subliniind că mecanismul a fost introdus după o perioadă de pregătire.

În esență, dezechilibrele apar atunci când energia electrică produsă sau consumată efectiv diferă de cantitățile prognozate și programate. Pentru producătorii fotovoltaici, aceste diferențe pot fi generate inclusiv de variațiile condițiilor meteorologice. În funcție de direcția dezechilibrului și de prețul aplicabil, participantul poate înregistra sume de încasat sau obligații de plată.

Aceste decontări nu reprezintă amenzi contravenționale, ci obligații financiare rezultate din funcționarea pieței de echilibrare. Totuși, amploarea sumelor contestate ridică întrebări privind capacitatea participanților, în special a micilor producători de energie regenerabilă, de a gestiona riscurile financiare.