A luat-o gura pe dinainte pe Gavrilița: Gazprom poate rezilia contractul pentru neplata avansului. Spînu - BA

Premierul Natalia Gavrilița a declarat într-o conferință de presă că Gazprom poate suspenda contractul cu Moldovagaz, în cazul neplății avansului. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul aceleiași conferințe, a negat acest lucru.

Toate a achitările trebuie să se întâmple către data de 20 a fiecărei luni atât pentru perioada anterioară cât și avansul de 50% pentru luna în curs, în caz contrar va fi deconectată furnizarea gazelor naturale și chiar Gazprom își rezervă posibilitatea de a rezilia contractul cu Republica Moldova sau alte acțiuni prevăzute în contract”, a explicat Gavrilița.

Potrivit premierului, această scrisoare înseamnă o deviere de la practicile acceptate anterior care deși erau aceleași condiții de plată se acceptau devierile financiare atâta timp câte este necesar pentru ajustare tarifelor.

Ne-am confruntat cu o situație similară la sfârșitul anului trecut când Gazprom a venit cu amenințarea de deconectare în 48 de ore în cazul neplății avansului. Acum vedem aceste devieri de la practica obișnuită de acceptare a acestora și este probabil ca această practică să se repete și în luna februarie și de aceea este necesar să acționăm prompt, să avem toate instrumentele la dispoziție pentru asigurarea securității energetice a țării”, a mai spus Gavrilița.

Ulterior, întrebat dacă există o asemenea prevedere în contract, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul aceleiași conferințe, a negat acest lucru

În scrisoarea adresată către Moldovagaz se menționează despre sistarea pe data de 21 în cazul în care nu va fi achitat acest avans”, a menționat Spînu.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.