A picat înainte să fie lansat! Transferurile MIA pentru business nefuncționale

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat ieri, 31 iulie, lansarea transferurilor MIA pentru business. Cu toate acestea, serviciul nu este disponibil pentru agenții economici deoarece băncile comerciale nu oferă acest serviciu.

Geo Lupașcu, proprietarul vinăriei Pomușoară Dulcișoară, a declarat: „Mai e de lucru și pe partea de fiscalizare. Regulamentele și procedurile pentru afaceri la acceptarea plăților care nu sunt numerar și nu sunt cu card nu sunt încă clarificate. În aparatele de casă, acest tip de operațiuni nu există. Probabil o parte din aparatele de casă mai moderne vor obține update-uri la distanță, însă cele clasice sigur nu au. Ce fac contabilii și cum contabilizează aceste operațiuni? Sunt o serie de întrebări la care trebuie pregătite răspunsuri și soluții. Presupun că se lucrează pe această direcție, însă noi, cei din afaceri, suntem încă în neștiință. Deși dorim foarte tare să adoptăm tehnologia, nu sunt sigur că voi putea anunța clienții de la Pomușoara Dulcișoara că accept plata în acest sezon de struguri.”

Într-un răspuns, deputatul Radu Marian a afirmat că se vor purta discuții cu băncile pentru a rezolva situația.

„Începând cu 31 iulie 2024, antreprenorii din toată țara vor putea efectua plăți imediate și la costuri reduse, indiferent de banca comerciantului. Aceste transferuri rapide și eficiente vor putea fi efectuate cu ajutorul unui cod QR sau al unui link, oferind astfel flexibilitate și comoditate în procesul de plată”, se arată în comunicatul BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mia #transfer #business #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.