A picat înainte să fie lansat! Transferurile MIA pentru business nefuncționale

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat ieri, 31 iulie, lansarea transferurilor MIA pentru business. Cu toate acestea, serviciul nu este disponibil pentru agenții economici deoarece băncile comerciale nu oferă acest serviciu.

Geo Lupașcu, proprietarul vinăriei Pomușoară Dulcișoară, a declarat: „Mai e de lucru și pe partea de fiscalizare. Regulamentele și procedurile pentru afaceri la acceptarea plăților care nu sunt numerar și nu sunt cu card nu sunt încă clarificate. În aparatele de casă, acest tip de operațiuni nu există. Probabil o parte din aparatele de casă mai moderne vor obține update-uri la distanță, însă cele clasice sigur nu au. Ce fac contabilii și cum contabilizează aceste operațiuni? Sunt o serie de întrebări la care trebuie pregătite răspunsuri și soluții. Presupun că se lucrează pe această direcție, însă noi, cei din afaceri, suntem încă în neștiință. Deși dorim foarte tare să adoptăm tehnologia, nu sunt sigur că voi putea anunța clienții de la Pomușoara Dulcișoara că accept plata în acest sezon de struguri.”

Într-un răspuns, deputatul Radu Marian a afirmat că se vor purta discuții cu băncile pentru a rezolva situația.

„Începând cu 31 iulie 2024, antreprenorii din toată țara vor putea efectua plăți imediate și la costuri reduse, indiferent de banca comerciantului. Aceste transferuri rapide și eficiente vor putea fi efectuate cu ajutorul unui cod QR sau al unui link, oferind astfel flexibilitate și comoditate în procesul de plată”, se arată în comunicatul BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mia #transfer #business #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.