A.S.I.C.S. – partener oficial al Ligii Profesioniste de Futsal din Moldova

Cea de-a 23-a ediție a Superligii de futsal din Moldova a început în acest weekend la „Futsal Arena FMF” din localitatea Ciorescu. Sezonul 2023/24 vine cu mai multe noutăți: Liga Profesionistă de Futsal are un nou logo, dar și un nou partener oficial – Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.).

Președintele Consiliului A.S.I.C.S. a precizat că sportul din Republica Moldova, inclusiv fotbalul în sală, are perspective reale de dezvoltare dacă va beneficia de susținere continuă.

Alexandru Gîscă, președintele Consiliului A.S.I.C.S.:

„A.S.I.C.S. este partener oficial al acestei competiții pentru că noi credem în potențialul futsalului din Moldova. Ne-am convins că avem jucători buni și echipe puternice și am văzut cât de mult contribuie LPFM la dezvoltarea acestui gen de sport în țara noastră. Iar ca în fiecare gen de sport, pentru a obține performanță, este nevoie de finanțare”.

La rândul lor, oficialii LPFM au așteptări mari de la acest sezon al Superligii de futsal, care a debutat în culori noi și cu un partener de încredere – A.S.I.C.S.

Alexandru Golban, președintele Ligii Profesioniste de Futsal din Moldova:

„Avem un brand nou, un logo nou care, cu siguranță, ne va aduce plusvaloare și ne va ajuta să identificăm noi parteneri. Ne bucurăm că alături de noi sunt asociații, precum A.S.I.C.S. în frunte cu Plamen Milanov. Vă mulțumesc că ne sunteți alături și vă așteptăm cu drag în tribune la Futsal Arena FMF”.

Sergiu Ursu, manager de dezvoltare LPFM:

„Pentru acest an, pe lângă partea sportivă, ne-am trasat ca scop să îmbunătățim și partea de mediatizare a competiției noastre. Suntem bucuroși că am bătut palma cu parteneri importanți, inclusiv cu A.S.I.C.S. care susține sportul în Republica Moldova. Sperăm să nu dezamăgim și să aducem doar emoții pozitive și pe parchet, și în afara acestuia”.

Cele mai bune 6 echipe din Moldova luptă pentru trofeul Superligii de futsal. Acestea se confruntă în sistem de campionat, tur-retur, campioana urmând să ne reprezinte țara la nivel european, în Liga Campionilor.

#comptetitie #echipe #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.