A venit potopul în crypto? Investitorii retrag niveluri record de monede din exchange-urile crypto

Traderii se grăbesc să lichideze alarmaţi de siguranţa activelor lor după ce FTX a dat faliment, conform Nikou Asgari pentru Financial Times.

Investitorii retrag niveluri record de bitcoin din exchange-urile de crypto deoarece colapsul FTX, deţinut de Sam Bankman-Fried, stârneşte teama cu privire la siguranţa activelor.

FTX, odată favoritul lumii crypto, a dat faliment la mijlocul lunii Noiembrie după ce o gaură de 8 miliarde de dolari a apărut în bilanţul companiei.

Noul director executiv, John ray, a vorbit despre lipsa oricărei măsuri de bază cu privire la managementul riscului şi Bankman-Fried a admis proceduri slabe de control intern. Decăderea rapidă a alarmat investitorii care îşi păstrează şi învestesc activele pe alte platforme centralizate de crypto exchange, ducând la un nivel record de retrageri de bitcoin, cea mai folosită cryptomonedă. FTX a eşuat luna trecută cu mai mult de 1 milion de potenţial creditori, incluzând mulţi care şi-au păstrat activele în exchange.

Luna trecută investitorii au retras 91363 de bitcoini, valorând în total aproape 1,5 miliarde de dolari, bazat pe preţul mediu al lunii Noiembrie de 16,400$ pe unitate, conform Binance, Kraken şi Coinbase. Asta a marcat cea mai mare retragere de bitcoini din istorie, conform datelor de la CryptoCompare. Este neclar dacă aceste monede sunt vândute sau mutate în portofele private.

Graba pentru a închide poziţiile vine pe măsură ce preţul bitcoinului a scăzut cu 64% în acest an şi se vinde în prezent la un preţ aproximativ de 17000$ pe unitate.

Retagerile din Octombrie au fost de asemenea mari, la 75294 de bitcoini, pe măsură ce traderii de crypto şi-au scos fondurile după o vară plină de crize, care a inclus falimentul Celsiul şi Voyager Digital, companii ce ofereau servicii de împrumut pentru monede digitale.

Exchange-urile rivale s-au grăbit să se distanţeze de practicile din interiorul FTX într-un efort de a calma clienţii şi de a limita răspândirea panicii.

Totuşi, retragerile record sublinează îngrijorarea investitorilor cu privire la bitcoin deoarece industria activelor digitale întâmpină presiune din partea decidenţilor la nivel global.

În primele 7 zile din Decembrie, 4545 de bitcoini au fost retraşi din exchange-urile centralizate, comparat cu 3846 de intrări de bitcoin în aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de CryptoCompare.

Ca un semn al impactului negativ pe care falimentul FTX l-a avut asupra competitorilor, agenţia de rating Moody a plasat obligaţiunile Coinbase, companie listată în SUA, în scădere la sfarşitul lunii Noiembrie, citând „creşterea şanselor de scăderi susţinute în volumul de trading şi împlicarea clienţilor, 2 factori majori pentru venit”.

„Scăderea preţurilor la activele digitale o să restricţioneze abilitatea companiilor de a se împrumuta şi o să scadă cererea din partea clienţilor”, au scris analiştii Moody săptămâna aceasta. Ei au adăugat că scăderea preţurilor la crypto „o să deterioreze calitatatea creditului societăţilo financiare centralizate”.

„Chiar dacă rata vânzării bitcoinului va scădea, pagubele au deja produse”, spune Eric Robertsen, şeful global al cercetării la Standard Chartered, în această săptămână.
El a prezis că durerea investitorilor din zona crypto va continua şi în 2023, „Din ce în ce mai multe firme de crypto şi exchange-uri se găsesc în situaţia de a avea lichiditate insuficientă, ducând în continuare la falimente şi scăderea încrederii învestitorilor în monede digitale”, conchide acesta.

#cash #Monede #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.