Abonament revoluționar: Companie aeriană, prezentă și în Moldova, oferă zboruri nelimitate timp de un an la 499 de euro

Wizz Air, compania aeriană low-cost maghiară, lansează cardul de membru „All You Can Fly” care oferă o gamă largă de zboruri pe o perioadă de 12 luni la prețul de 599 euro (499 euro în faza de lansare, până pe 15 august) la peste 800 de destinații, la care trebuie mai trebuie adăugaţi 9,99 euro pentru fiecare traseu. Abonamentul „Wizz All You Can Fly” este primul card de acest gen din Europa, iar compania aeriană este singura care oferă un număr atât de mare de zboruri la preț fix (cu singura componentă variabilă de 9,99 euro pe sens), anunță compania aeriană.

Prin urmare, abonamentul anual va oferi călătorilor posibilitatea de a călători atât cât doresc, la un cost predefinit. Destinațiile planificate – aşa cum se subliniază în comunicatul companiei – variază de la Marea Mediterană la excursii în Alpii austrieci, până la marile capitale europene precum Paris și Londra.

Iniţiativa este potrivită pentru cei care călătoresc frecvent, iar calitatea de membru a unui pasager este valabilă pentru o perioadă de 12 luni. Afiliații vor putea alege (dintre destinațiile disponibile) zborul preferat cu 72 de ore înainte de data și ora de plecare.

Compania aeriană a lansat și o ofertă limitată de prevânzare a abonamentului All You Can Fly la un preț redus de 499 de euro. Prevânzarea a început pe 13 august 2024 la ora 10:00 și va dura până pe 15 august, ora 23:59. După prevânzare, abonamentul va fi disponibil la prețul obișnuit de 599 euro. Pasagerii vor putea rezerva zboruri în cadrul abonamentului Wizz All You Can Fly începând cu 25 septembrie 2024. Clienții Wizz Air vor putea călători în aproape 200 de orașe din peste 50 de țări pe 800 de rute. Însă nu peste tot.

Cardul promoțional include unele limitări, precum zborul pe anumite rute naționale. De asemenea, nu va fi posibilă efectuarea așa-numitelor zboruri de ultimă oră, deoarece va fi necesară rezervarea zborurilor disponibile cu 3 zile calendaristice (72 de ore) înainte de plecare. În plus, odată ce s-a rezervat un zbor cu Wizz All You Can Fly, rezervarea nu mai poate fi modificată. O altă limitare priveşte bagajul: Wizz All You Can Fly include doar un bagaj de mână și orice servicii suplimentare vor fi plătite, nefiind incluse în promoţie.

O altă limitare care trebuie luată în considerare, poate cea mai semnificativă, și care a fost deja menționată: costul cardului nu este fix, ci are și o componentă variabilă, pentru fiecare călătorie existând un cost suplimentar – pe lângă suplimentul de 9,99 euro.

Compania aeriană low-cost Wizz Air și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Low costul Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#abonament #wizz air #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.