Achiziții energetice în iulie: 8 din 10 MWh cumpărați din afara țării

31 Iul. 2025, 12:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 12:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În luna iulie 2025, S.A. „Energocom” a achiziționat un volum total de aproximativ 342,5 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și externe, la un preț mediu ponderat de 124,72 EUR/MWh, potrivit datelor prezentate de companie.

Ponderea majoritară a fost deținută de importuri, care au reprezentat 76,63% din totalul achizițiilor. Energia produsă de sursele autohtone a asigurat doar 23,37% din necesarul lunar.

Din energia importată, 41,27% a fost cumpărată prin contracte bilaterale cu furnizori din România și Ucraina, în timp ce 35,36% a fost procurată de pe platformele de tranzacționare BRM (Bursa Română de Mărfuri) și OPCOM (operatorul pieței de energie electrică din România).

O schimbare semnificativă în mecanismul de achiziție a intervenit la 1 iulie 2025, când au expirat măsurile de sprijin privind plafonarea prețului la energie prevăzute de OUG 27/2022. Astfel, energia electrică din România contractată bilateral se achiziționează acum la prețuri de piață, fără intervenții administrative.

Energocom menționează că prețurile raportate nu includ cheltuielile adiționale legate de transport, logistică sau rezervarea de capacitate pe rețelele internaționale, ceea ce înseamnă că costul real al energiei livrate către consumatori poate fi sensibil mai mare.

Volumul și structura achizițiilor din iulie reflectă o dependență ridicată de importuri, în contextul liberalizării progresive a pieței și al reducerii intervențiilor statului în procesul de achiziție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.