Acum circa 80 de ani gunoiul din Chișinău era evacuat cu căruța. Cum a fost creată Regia „Autosalubritate”

V-ați întrebat vreodată cum era salubrizat orașul Chișinău zeci de ani în urmă?

Istoria spune că Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” a fost creată în baza trustului „Sanocistca” din orașul Chișinău, în anul 1945. Inițial, trustul era format din 40 de lucrători, care evacuau deșeurile cu 14 căruțe la periferia orașului.

Primul director al întreprinderii, Petru Znamenschii, a fost cel care a implementat metoda evacuării deșeurilor de la cea manuală la cea mecanizată.

Au trecut 78 de ani…

Astăzi, Regia „Autosalubritate” este întreprindere autogestionară, la autofinanțare, care funcționează în corespundere cu politicile promovate de către Direcţia generală locativ-comunală și amenajare a municipiului Chişinău.

Activitatea de bază a întreprinderii este colectarea, transportarea, sortarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale prin depozitare la depozitul municipal de deșeuri din comuna Țînțăreni.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate

Pe lângă activitatea de bază, întreprinderea are și activitate suplimentară: gestionarea și întreținerea orologiului de pe Arcul de Triumf.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate, Orologiul municipal, care are peste 100 de ani și se află pe Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale, se află în gestiunea Regiei „Autosalubritate”.

Ceasul este unul mecanic și se repornește o dată la fiecare 24 de ore. Ceasornicarul zilnic urcă cel puțin 40 de trepte ca să ajungă în turn, învârte un scripete, care ridică niște greutăți ce mențin ritmul mecanismului.

Mecanismul care unește ceasul de cele două clopote instalate pe Arcul de Triumf este detaliu care face ca orologiu din centrul Chișinăului să fie unicat. Această piesă a fost confecționată după schițele vechi, dintr-o placă metalică specifică.

Cine are grijă de curățenia orașului

În prezent, în cadrul operatorului municipal de salubrizare muncesc 410 persoane, iar 320 dintre acestea se ocupă zi de zi ca orașul Chișinău să fie curat.

Zilnic, de la platformele comune de stocare a deșeurilor, sunt evacuate circa 500-600 tone de deșeuri. Acestea sunt transportate la uzina de sortare pentru a fi selectate și transmise, ulteriori, reciclatorilor spre revalorificare. Restul deșeurilor, care nu pot fi reciclate, sunt transportate la depozitul municipal de deșeuri, unde sunt depozitate, tratate și eliminate.

Evacuarea deșeurilor de la platformele comune de stocare din municipiul Chișinău este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi.

Pentru îndeplinirea serviciilor sunt implicate peste 44 de unități de transport. Parcul de autospeciale urmează să se înnoiască cu încă 44 de autospeciale moderne, care au fost achiziționate în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”, finanțat de către Primăria municipiului Chișinău și investitorii internaționali BERD și E5P.

În oraș sunt instalate peste 10.000 containere pentru stocarea deșeurilor. Permanent, containerele se repară și se vopsesc, iar cele deteriorate se înlocuiesc cu altele noi, mai exact din lotul de 3.000 de containere care au fost achiziționate, la fel, în cadrul proiectului finanțat de către Primăria Capitalei, „Deșeuri Solide Chișinău”.

Tot în cadrul acestui proiect grandios „Deșeuri Solide Chișinău” urmează să fie construită o nouă stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor, recultivat și închis definitiv depozitul temporar de deșeuri din sectorul Ciocana (exploatat în perioada 2010-2017), iar depozitul de deșeuri de la Țînțăreni modernizat în totalitate, astfel încât să devină un centru modern de depozitare a deșeurilor în corespundere cu toate standardele internaționale.

Mai mult, cu suportul Primăriei a fost cumpărat un compactor modern, precum și au fost construite două stații unice în țară de tratare a levigatului (substanța toxică ce se scurge din deșeuri în urma descompunerii). Grație acestor stații, toată substanța toxică este tratată după principiul osmoză inversă și „transformată” în apă tehnică pură (permeat). Probele de laborator (efectuate trimestrial) demonstrează că această apă tehnică, obținută în urma tratării levigatului, este inofensivă și poate fi utilizată, inclusiv, și la irigarea terenurilor agricole.

În concluzie, domeniul managementului de gestionare a deșeurilor municipale din Chișinău este în continuă modernizare. Doar în ultimii patru ani, cu suportul administrației publice locale și a investitorilor internaționali, întreprinderea a reușit, precum și continuă să implementeze cele mai bune practici, proiecte pentru prestarea unui serviciu de calitate în folosul citadinilor, iar în scurt timp va deveni un operator de talie europeană.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#salubritate #utilaje #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.