Acum circa 80 de ani gunoiul din Chișinău era evacuat cu căruța. Cum a fost creată Regia „Autosalubritate”

V-ați întrebat vreodată cum era salubrizat orașul Chișinău zeci de ani în urmă?

Istoria spune că Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” a fost creată în baza trustului „Sanocistca” din orașul Chișinău, în anul 1945. Inițial, trustul era format din 40 de lucrători, care evacuau deșeurile cu 14 căruțe la periferia orașului.

Primul director al întreprinderii, Petru Znamenschii, a fost cel care a implementat metoda evacuării deșeurilor de la cea manuală la cea mecanizată.

Au trecut 78 de ani…

Astăzi, Regia „Autosalubritate” este întreprindere autogestionară, la autofinanțare, care funcționează în corespundere cu politicile promovate de către Direcţia generală locativ-comunală și amenajare a municipiului Chişinău.

Activitatea de bază a întreprinderii este colectarea, transportarea, sortarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale prin depozitare la depozitul municipal de deșeuri din comuna Țînțăreni.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate

Pe lângă activitatea de bază, întreprinderea are și activitate suplimentară: gestionarea și întreținerea orologiului de pe Arcul de Triumf.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate, Orologiul municipal, care are peste 100 de ani și se află pe Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale, se află în gestiunea Regiei „Autosalubritate”.

Ceasul este unul mecanic și se repornește o dată la fiecare 24 de ore. Ceasornicarul zilnic urcă cel puțin 40 de trepte ca să ajungă în turn, învârte un scripete, care ridică niște greutăți ce mențin ritmul mecanismului.

Mecanismul care unește ceasul de cele două clopote instalate pe Arcul de Triumf este detaliu care face ca orologiu din centrul Chișinăului să fie unicat. Această piesă a fost confecționată după schițele vechi, dintr-o placă metalică specifică.

Cine are grijă de curățenia orașului

În prezent, în cadrul operatorului municipal de salubrizare muncesc 410 persoane, iar 320 dintre acestea se ocupă zi de zi ca orașul Chișinău să fie curat.

Zilnic, de la platformele comune de stocare a deșeurilor, sunt evacuate circa 500-600 tone de deșeuri. Acestea sunt transportate la uzina de sortare pentru a fi selectate și transmise, ulteriori, reciclatorilor spre revalorificare. Restul deșeurilor, care nu pot fi reciclate, sunt transportate la depozitul municipal de deșeuri, unde sunt depozitate, tratate și eliminate.

Evacuarea deșeurilor de la platformele comune de stocare din municipiul Chișinău este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi.

Pentru îndeplinirea serviciilor sunt implicate peste 44 de unități de transport. Parcul de autospeciale urmează să se înnoiască cu încă 44 de autospeciale moderne, care au fost achiziționate în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”, finanțat de către Primăria municipiului Chișinău și investitorii internaționali BERD și E5P.

În oraș sunt instalate peste 10.000 containere pentru stocarea deșeurilor. Permanent, containerele se repară și se vopsesc, iar cele deteriorate se înlocuiesc cu altele noi, mai exact din lotul de 3.000 de containere care au fost achiziționate, la fel, în cadrul proiectului finanțat de către Primăria Capitalei, „Deșeuri Solide Chișinău”.

Tot în cadrul acestui proiect grandios „Deșeuri Solide Chișinău” urmează să fie construită o nouă stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor, recultivat și închis definitiv depozitul temporar de deșeuri din sectorul Ciocana (exploatat în perioada 2010-2017), iar depozitul de deșeuri de la Țînțăreni modernizat în totalitate, astfel încât să devină un centru modern de depozitare a deșeurilor în corespundere cu toate standardele internaționale.

Mai mult, cu suportul Primăriei a fost cumpărat un compactor modern, precum și au fost construite două stații unice în țară de tratare a levigatului (substanța toxică ce se scurge din deșeuri în urma descompunerii). Grație acestor stații, toată substanța toxică este tratată după principiul osmoză inversă și „transformată” în apă tehnică pură (permeat). Probele de laborator (efectuate trimestrial) demonstrează că această apă tehnică, obținută în urma tratării levigatului, este inofensivă și poate fi utilizată, inclusiv, și la irigarea terenurilor agricole.

În concluzie, domeniul managementului de gestionare a deșeurilor municipale din Chișinău este în continuă modernizare. Doar în ultimii patru ani, cu suportul administrației publice locale și a investitorilor internaționali, întreprinderea a reușit, precum și continuă să implementeze cele mai bune practici, proiecte pentru prestarea unui serviciu de calitate în folosul citadinilor, iar în scurt timp va deveni un operator de talie europeană.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#salubritate #utilaje #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat