Acum circa 80 de ani gunoiul din Chișinău era evacuat cu căruța. Cum a fost creată Regia „Autosalubritate”

V-ați întrebat vreodată cum era salubrizat orașul Chișinău zeci de ani în urmă?

Istoria spune că Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” a fost creată în baza trustului „Sanocistca” din orașul Chișinău, în anul 1945. Inițial, trustul era format din 40 de lucrători, care evacuau deșeurile cu 14 căruțe la periferia orașului.

Primul director al întreprinderii, Petru Znamenschii, a fost cel care a implementat metoda evacuării deșeurilor de la cea manuală la cea mecanizată.

Au trecut 78 de ani…

Astăzi, Regia „Autosalubritate” este întreprindere autogestionară, la autofinanțare, care funcționează în corespundere cu politicile promovate de către Direcţia generală locativ-comunală și amenajare a municipiului Chişinău.

Activitatea de bază a întreprinderii este colectarea, transportarea, sortarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale prin depozitare la depozitul municipal de deșeuri din comuna Țînțăreni.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate

Pe lângă activitatea de bază, întreprinderea are și activitate suplimentară: gestionarea și întreținerea orologiului de pe Arcul de Triumf.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate, Orologiul municipal, care are peste 100 de ani și se află pe Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale, se află în gestiunea Regiei „Autosalubritate”.

Ceasul este unul mecanic și se repornește o dată la fiecare 24 de ore. Ceasornicarul zilnic urcă cel puțin 40 de trepte ca să ajungă în turn, învârte un scripete, care ridică niște greutăți ce mențin ritmul mecanismului.

Mecanismul care unește ceasul de cele două clopote instalate pe Arcul de Triumf este detaliu care face ca orologiu din centrul Chișinăului să fie unicat. Această piesă a fost confecționată după schițele vechi, dintr-o placă metalică specifică.

Cine are grijă de curățenia orașului

În prezent, în cadrul operatorului municipal de salubrizare muncesc 410 persoane, iar 320 dintre acestea se ocupă zi de zi ca orașul Chișinău să fie curat.

Zilnic, de la platformele comune de stocare a deșeurilor, sunt evacuate circa 500-600 tone de deșeuri. Acestea sunt transportate la uzina de sortare pentru a fi selectate și transmise, ulteriori, reciclatorilor spre revalorificare. Restul deșeurilor, care nu pot fi reciclate, sunt transportate la depozitul municipal de deșeuri, unde sunt depozitate, tratate și eliminate.

Evacuarea deșeurilor de la platformele comune de stocare din municipiul Chișinău este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi.

Pentru îndeplinirea serviciilor sunt implicate peste 44 de unități de transport. Parcul de autospeciale urmează să se înnoiască cu încă 44 de autospeciale moderne, care au fost achiziționate în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”, finanțat de către Primăria municipiului Chișinău și investitorii internaționali BERD și E5P.

În oraș sunt instalate peste 10.000 containere pentru stocarea deșeurilor. Permanent, containerele se repară și se vopsesc, iar cele deteriorate se înlocuiesc cu altele noi, mai exact din lotul de 3.000 de containere care au fost achiziționate, la fel, în cadrul proiectului finanțat de către Primăria Capitalei, „Deșeuri Solide Chișinău”.

Tot în cadrul acestui proiect grandios „Deșeuri Solide Chișinău” urmează să fie construită o nouă stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor, recultivat și închis definitiv depozitul temporar de deșeuri din sectorul Ciocana (exploatat în perioada 2010-2017), iar depozitul de deșeuri de la Țînțăreni modernizat în totalitate, astfel încât să devină un centru modern de depozitare a deșeurilor în corespundere cu toate standardele internaționale.

Mai mult, cu suportul Primăriei a fost cumpărat un compactor modern, precum și au fost construite două stații unice în țară de tratare a levigatului (substanța toxică ce se scurge din deșeuri în urma descompunerii). Grație acestor stații, toată substanța toxică este tratată după principiul osmoză inversă și „transformată” în apă tehnică pură (permeat). Probele de laborator (efectuate trimestrial) demonstrează că această apă tehnică, obținută în urma tratării levigatului, este inofensivă și poate fi utilizată, inclusiv, și la irigarea terenurilor agricole.

În concluzie, domeniul managementului de gestionare a deșeurilor municipale din Chișinău este în continuă modernizare. Doar în ultimii patru ani, cu suportul administrației publice locale și a investitorilor internaționali, întreprinderea a reușit, precum și continuă să implementeze cele mai bune practici, proiecte pentru prestarea unui serviciu de calitate în folosul citadinilor, iar în scurt timp va deveni un operator de talie europeană.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#salubritate #utilaje #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE