ACUZAȚII GRELE în adresa guvernării. Rolul lui Viorel Morari în discreditarea procurorului general

A tunat și fulgerat astăzi la Procuratura Generală. Alexandr Stoianolgo a împărțit acuzații în stânga și în dreapta și a precizat că se simte hărțuit de către actuala guvernare a Republicii Moldova.

Imediat după investirea noii guvernări PAS a fost anunțat război corupției. Prima, principala și unica țintă în acest război contra corupției am devenit chiar eu – Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat Stoianoglo în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV și citat de realitatea.md.

Înlăturarea procurorului general de la șefia PG

Stoianoglo spune că actuala guvernare și-a propus să-i discrediteze activitatea și că, în acest sens, ar fi fost întreprinse acțiuni coordonate și sincronizate care urmăresc hărțuirea publică, cu ulterioara înlăturare din funcție.

„Are loc o amplă campanie regizată și coordonată în scopul blamării și discreditării Procurorului General și care a început chiar din prima zi de la numirea mea în această funcție. E rezultatul unui scenariu punctual, pus la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale, politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și experți ”independenți”, dar și reprezentanți ai mass-media, la fel de ”independentă”. Zilnic, în dezbateri televizate sau postările lor online se arunca cu noroi, se manipula la greu, se opera intenționat cu jumătăți de adevăr și se modela realitatea așa cum cerea pupitrul de comandă. Procurorul General era învinuit de legături cu lumea criminală, interese obscure și incompetență. Orice decizie sau acțiune a Procurorului General era blamată și criticată. În paralel, se inițiase și câteva procese judiciare, care simultan contestau legalitatea numirii mele în funcție. E cunoscut faptul că pentru anularea rezultatelor concursului pentru selectarea Procurorului General erau puse în joc sume exorbitante, iar acest lucru îl știu nu doar eu. Litigiile pe aceste spețe s-au încheiat abia acum, recent. Mai mult, numai în ultimele trei luni, unii politicieni, foști procurori, avocați, de 5 ori s-au adresat Consiliului Superior al Procurorilor cu solicitări neîntemeiate de a porni împotriva mea anchete penale”, a declarat Stoianglo.

EUROPOL descifrează corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari

O persoană cheie în această „schemă” ar fi nimeni altul decât fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În septembrie 2019, fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror, spune procurorul.

„Investigând dosarul împotriva principalului mafiot din istoria Procuraturii Republicii Moldova – fostul șef al Procuraturii Anticorupție, am reușit, în condiții legale și cu suportul experților EUROPOL, să decodăm și să descifrăm corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari. Datele pe care am reușit să le analizăm demonstrează clar cum și cu ajutorul cui, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a manipulat opinia publică și mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii și a Procurorului General. Descifrările oferite de EUROPOL devoalează esența concursului la funcția de Procuror General, organizat de ”oamenii buni”, arată cum puterea vede activitatea Procuraturii, ce fel de Procuror General și-au dorit și cel mai important, de ce se aspiră atât de mult la acest fotoliu. Așadar, în septembrie 2019,fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror”, a mai precizat acesta.

Implicarea fostului ambasador al UE, Peter Michalko

Fostul ambasador al Uniunii Europene, Peter Michalko, la fel, se regăște în discursul lui Alexandr Stoianoglo.

„Peter Michalko, Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani, care la fel, a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l ”aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți. Întâmplător sau nu, dar dialogul lui Viorel Morari cu Excelența Sa, Ambasadorul Peter Michalko a început exact în perioada Concursului la funcția de Procuror General și evident că această temă îl preocupa destul de mult pe domnul Ambasador. Reieșind din conversația dintre cei doi, întâlnirea lor a avut loc la sediul Misiunii UE la Chișinău pe 21 noiembrie 2019, după care Viorel Morari cu regularitate îi raporta toate mișcările din interiorul instituției”, spune procurorul.

Aportul lui Vlad Gribincea, președintele IPRE, în discreditarea procurorului general

În discursul său kilometric, procurorul general a vorbit și despre Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Potrivit lui Stoianoglo, Vlad Gribincea era interesat de metodele care pot influența mandatul Procurorului General Stoianoglo.

„Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vlad Gribincea – deși a picat concursul la șefia Procuraturii Generale, se pare că a rămas curatorul Maiei Sandu pe domeniul Procuraturii. Decembrie 2019 –fiind deja vizat de controale la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari îi raportează lui Gribincea despre remanierile operate de noul Procuror General în sistemul procuraturii, dă apreciere activității acestuia, se plânge pe controalele demarate în subdiviziunea pe care o conduce, raportându-i fiecare pas, numărul și lista de controlori, documente de uz intern. În replică, expertul îl consultă și-i oferă recomandări, cu promisiunea de a-l susține, inclusiv mediatic, sub protecția partenerilor de dezvoltare. În plus, Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. O asemenea susținere a lui Viorel Morari din partea IPRE nu este întâmplătoare. Este suficient să deschidem lista donatorilor IPRE și devine limpede cine stă în umbră: Fundația Konrad Adenauer – organizație-partener al Președinției; Fundația Soros Moldova, Uniunea Europeană etc. Președinte al consiliului de administrare al acestui ONG este chiar purtătoarea de cuvânt a Președintelui Maia Sandu. Mai mult, recent, în componența CSP-ului a fost desemnat reprezentantul societății civile desemnat de Președinte – Svetlana Balmuș – expertă în domeniul justiției în cadrul aceluiași IPRE. Și încă o coincidență, Iulian Rusu – vicedirectorul IPRE care-l menaja pe Viorel Morari este numit, acum câteva zile, în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției, fiind prezentat colectivului de către Sergiu Litvinenco”, explică Stoianoglo.

„Pentru a nu fi învinuit de subiectivism, de aplicare a unor instrumente de autoapărare și atac asupra presei independente, a societății civile și a pretinsei implicări nejustificate a factorului extern în treburile interne, mă adresez către comunitatea juridică din Republica Moldova cu îndemnul de a da o calificare juridică sau a livra o opinie la acest subiect”, a conchis procurorul general.

#guvernare #Alexandru Stoianoglo #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.