Aderarea Finlandei la NATO stârneşte ursului de la Kremlin: Franţa încearcă să-l calmeze pe Putin. Moscova reacţionează

Franţa a cerut, marţi, Rusiei, să nu profite de admiterea Finlandei în NATO pentru escaladarea crizei cu Occidentul, argumentând că decizia nu este o acţiune menită să genereze tensiuni, în timp ce Moscova a hotărât suplimentarea capabilităţilor militare şi a formulat acuzaţii la adresa UE.

Sébastien Lecornu, ministrul francez al Forţelor Armate, a invitat Rusia „să nu genereze retorică”, insistând că aderarea Finlandei la NATO nu înseamnă escaladarea conflictului. „Nu trebuie să denaturăm atitudinea, deşi diplomaţia rusă încearcă să ne aducă în această zonă. A face parte din NATO nu înseamnă escaladarea situaţiei, nu trebuie să generăm retorică”, a declarat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

„Agresiunea rusă în Ucraina a generat nevoia de mai multă securitate pentru partenerii Europei continentale. NATO este o alianţă de securitate. Este suficient ca Rusia să nu agreseze pe nimeni pentru a fi război”, a subliniat Sébastien Lecornu.

Administraţia de la Moscova a anunţat că Rusia îşi va suplimenta capabilităţile militare în apropierea Finlandei şi va trece la alte tipuri de măsuri în cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala armament ofensiv pe teritoriul acestei ţări. „Vom consolida capabilităţile militare în zona de vest şi nord-vest”, în estul şi nord-estul Europei. „În cazul în care Alianţa Nord-Atlantică va instala forţe ori capabilităţi pe teritoriul Finlandei, vom aplica măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil apărarea militară a Rusiei”, a declarat luni Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Finlanda #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.