Aderarea la UE aduce noi provocări pentru viticultura din Moldova: 1% în plus pe an

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Adrian Digolean, a declarat că, odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara noastră va avea permisiunea de a crește suprafața de viță de vie cu un maximum de 1% pe an.

„Am atenționat viticultorii că, după aderare, vom avea dreptul de a planta viță-de-vie doar într-o măsură de maximum 1% anual. Din acest motiv, este esențial ca până atunci să creștem suprafața acestei culturi”, a explicat Adrian Digolean.

Pentru a sprijini acest proces, Ministerul Agriculturii a implementat politici de subvenționare, oferind 240.000 de lei pentru plantarea unui hectar de viță-de-vie, acoperind astfel 50% din investiția necesară. În plus, oficialii intenționează să crească subvenția la 300.000 de lei, cu scopul de a sprijini viticultorii și de a consolida competitivitatea Republicii Moldova pe piața internațională.

„Ne propunem să creștem suprafețele de viță-de-vie pentru a concura cu marii actori din sector și pentru a valorifica la maxim potențialul viticol al țării noastre”, a mai adăugat Digolean.

Ultimele date statistice relevă că la sfârșitul anului 2023, în Republica Moldova sunt raportate 116 mii hectare de viță de vie, dintre care 66,4 mii ha sunt plantate cu soiuri pentru vin (n.a. – restul, cu struguri de masă). Pe de altă parte, în Registrul de Stat al Viței de Vie, doar 45.5 mii ha sunt înscrise ca fiind suprafețe cu struguri pentru vin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plantatii #vița de vie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.