Adevărul ascuns sub preș de Guvern! A luat țevile în gaj de la Moldovagaz cu acordul tacit al Gazpromului

Operațiunea de luare în gaj a rețelelor de transport a gazelor, în schimbul unui credit de 1,05 miliarde de lei acordat Moldovagaz, s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului, potrivit declarației fostului director ANRE, Victor Parlicov.

Potrivit lui s-au luat anume gazoductele de transport, deoarece e vorba de Pachetul energetic III care la moment nu e finalizat din cauză că Moldovagaz nu a transferat la bilanțul Moldovatransgaz activele de transport, respectiv nu a fost finalizată procedura de separare a patrimoniului.

„Dacă pe bune ne-am fi dorit să scăpăm de influența Gazproomului există și alte metode de implementare a Pachetului energetic III. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat s-ar fi mers pe un scenariu mai dur. Parlamentul scoate șase litere din lege ITO și ISO și spune în lege că singura modalitate de implementare a Pachetului energetic III este ownership and bundling. Asta înseamnă că Moldovagaz este obligată să vândă rețelele. Eu nu cred că intenția Guvernului la moment este să preia contra unui miliard de lei aceste rețele. În primul rând nu se cunoaște prețul acestora”, a explicat Parlicov în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Fostul director susține că operațiunea de gajare a rețelelor de transport în schimbul creditului acordat Moldovagaz s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului și face parte din scenariul ieșirii Federației Ruse din Republica Moldova și transferarea responsabilităților.

„Concernul rus nu a venit cu nicio reacție după anunțul autorităților de a lua în gaj rețelele de transport a gazelor. Dacă Gazprom nu și-ar dori acest lucru, există u mulțime de instrumente prin care el poate anula această operațiune”, a punctat Parlicov.

În data de 19 octombrie Comisia Situații Excepționale a decis acordarea unui credit de 1,05 miliarde de lei Moldovagaz în schimbul rețelelor de transport. Banii au fost acordați pentru achitarea gazului din luna septembrie și a avansului din luna octombrie. Rata dobânzii este de 21,5% și urmează să fie întors până la 1 mai 2023.

#datoriee #gaz #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.