Adevărul ascuns sub preș de Guvern! A luat țevile în gaj de la Moldovagaz cu acordul tacit al Gazpromului

Operațiunea de luare în gaj a rețelelor de transport a gazelor, în schimbul unui credit de 1,05 miliarde de lei acordat Moldovagaz, s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului, potrivit declarației fostului director ANRE, Victor Parlicov.

Potrivit lui s-au luat anume gazoductele de transport, deoarece e vorba de Pachetul energetic III care la moment nu e finalizat din cauză că Moldovagaz nu a transferat la bilanțul Moldovatransgaz activele de transport, respectiv nu a fost finalizată procedura de separare a patrimoniului.

„Dacă pe bune ne-am fi dorit să scăpăm de influența Gazproomului există și alte metode de implementare a Pachetului energetic III. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat s-ar fi mers pe un scenariu mai dur. Parlamentul scoate șase litere din lege ITO și ISO și spune în lege că singura modalitate de implementare a Pachetului energetic III este ownership and bundling. Asta înseamnă că Moldovagaz este obligată să vândă rețelele. Eu nu cred că intenția Guvernului la moment este să preia contra unui miliard de lei aceste rețele. În primul rând nu se cunoaște prețul acestora”, a explicat Parlicov în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Fostul director susține că operațiunea de gajare a rețelelor de transport în schimbul creditului acordat Moldovagaz s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului și face parte din scenariul ieșirii Federației Ruse din Republica Moldova și transferarea responsabilităților.

„Concernul rus nu a venit cu nicio reacție după anunțul autorităților de a lua în gaj rețelele de transport a gazelor. Dacă Gazprom nu și-ar dori acest lucru, există u mulțime de instrumente prin care el poate anula această operațiune”, a punctat Parlicov.

În data de 19 octombrie Comisia Situații Excepționale a decis acordarea unui credit de 1,05 miliarde de lei Moldovagaz în schimbul rețelelor de transport. Banii au fost acordați pentru achitarea gazului din luna septembrie și a avansului din luna octombrie. Rata dobânzii este de 21,5% și urmează să fie întors până la 1 mai 2023.

#datoriee #gaz #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.