Adevărul sub preș al energiei cumpărate din Ucraina! Tarifele la curent ar putea să-i năucească pe moldoveni

Energocom a semnat un contract de achiziție a 30% din necesarul de curent electric pentru luna mai cu compania ucraineană Ukrhidroenergo, conform prevederilor dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale din 29 aprilie, anunță Agenția Proprietății Publice.

Operatorul ucrainean va începe livrările de energie din data de 12 mai. „S-a negociat direct cu companii producătoare de energie electrică din Ucraina (între care Energoatom, D. Trading și altele), solicitându-se oferte pentru furnizarea a 30% din consumul necesar. Conform condițiilor contractuale, la solicitarea părții ucrainene, prețul de achiziție pentru acest contract este un secret comercial și nu poate fi divulgat, dar pot confirma ca este un preț mai mic decât ofertele parvenite la licitația precedentă”, a spus Vladimir Sadovoi, director general interimar al Energocom.

La sfârșitul lunii aprilie, Energocom, în baza negocierilor directe, a semnat un contract de achiziție cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), la prețul de 59,5 dolari/ MWh. MGRES și-a asumat să asigure 70% din necesarul de energie electrică pentru luna mai.

Conform Comisiei Situații Excepționale, Energocom încheie contracte de achiziție cu producătorii, după care – cu furnizori și distribuitori. Datele preliminare arată că la prețul mediu de achiziție al energiei electrice tarifele actuale pentru consumatorul final nu va crește. Totodată, ANRE urmează să analizeze prețul mediu de achiziție pentru a determina dacă va fi nevoie de o ajustare a tarifului.

Premise pentru majorarea tarifului la energia electrică

Prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a impus Energocom obligația de serviciu public de procurare a energiei electrice solicitate de furnizorii serviciului universal, furnizorii și de ultimă opțiune, și de operatorii de sistem pentru luna mai 2022. Totodată, Dispoziția citată a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova prevede că pentru luna mai, 2022, Energocom va încheia contracte de achiziție a energiei electrice în baza negocierilor directe.

Prețul este mai mare cu 6 USD, dar tarifele pentru consumatorii finali rămân neschimbate până la 1 iunie curent, dădea asigurări Natalia Gavrilița.

În in cazul majorării prețurilor la energia electrică procurată pe piața angro de către furnizorii serviciului universal și sau de ultimă opțiune și operatorii de sistem, care va genera un impact mai mare de 5% asupra veniturilor determinate la aprobarea prețurilor/tarifelor în vigoare. În prezent tariful pentru populație al unui kwh este de 2,17 lei. Or, deja în prezent sunt premise pentru majorarea tarifelor la energia alectrică consumtorilor finali, în condițiile în care leul s-a depreciat la 18,6 lei. ANRE a stanilit un curs de 18 lei. În consecință acest lucru va duce la majorarea tarifelor la energia electrică.

Astfel, deja sunt premize pentru o ajustare cu circa 10% a tarifelor

Centrala de la Cuciurgan și-a asumat obligația să livreze 70% din necesarul energiei electrice Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#achizție #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.