Adio ecranele touch screen în maşini? Organismul european de siguranţă auto: "avem din ce în ce mai multe accidente"

Constructorii de automobile îşi echipează cele mai noi modele cu ecrane tactile sofisticate, dar acest lucru ar putea cauza probleme cu cea mai mare autoritate de siguranţă auto din Europa.

Programul european de evaluare a autovehiculelor noi (NCAP) îşi revizuieşte sistemul de evaluare începând cu 1 ianuarie 2026 pentru a impune ca cinci dintre comenzile principale ale unui autovehicul – claxon, ştergătoare de parbriz, semnalizatoare, lumini de avarie şi funcţii SOS – să necesite butoane sau comutatoare fizice, relatează Politico.

Modelele de maşini vor trebui să se conformeze pentru a obţine râvnitul rating de cinci stele al NCAP. Sistemul este voluntar, dar este respectat de majoritatea producătorilor de automobile, deoarece este monitorizat îndeaproape de către consumatori.

NCAP, cu sediul în Belgia, spune că comenzile pur digitale reprezintă o potenţială problemă de siguranţă.

„Ceea ce observăm acum este că avem din ce în ce mai multe … accidente în care oamenii intră în coliziune pentru că sunt distraşi”, a declarat Matthew Avery, directorul de dezvoltare strategică al NCAP.

Acest lucru este important, deoarece accidentele mortale de maşină sunt în creştere în UE. Mai mult de 20.000 de persoane au murit pe şosele în 2022, o creştere de 4 procente faţă de 2021. Blocul comunitar doreşte să reducă la jumătate numărul de decese pe şosele până în 2030, cu obiectivul de zero decese până în 2050.

Avery a declarat că ecranele tactile şi afişajele, împreună cu alte caracteristici de conducere asistată, pot distrage atenţia şoferului de la drum pentru o perioadă cuprinsă între cinci şi 40 de secunde – cu consecinţe potenţial fatale.

În plus, dacă afişajele nu au feedback tactil, şoferii pot fi distraşi de faptul că trebuie să se aplece asupra ecranului, nefiind siguri dacă comenzile sunt înregistrate.

„Petreceţi mai mult timp uitându-vă la ecranul tactil pentru a verifica dacă ceea ce aţi cerut se va întâmpla”, a declarat Avery.

Unii producători de automobile, precum Volkswagen, fac deja un pas înapoi în ceea ce priveşte utilizarea ecranelor tactile, după ce clienţii s-au plâns de noile sisteme de control. Într-un interviu acordat anul trecut pentru Autocar, Thomas Schäfer, CEO al Volkswagen Passenger Cars, a declarat că dependenţa de ecranele tactile „a făcut mult rău” mărcii.

Constructorii auto precum Tesla, care se bazează foarte mult pe noile tehnologii, vor trebui să decidă dacă ratingul de cinci stele acordat de NCAP merită să îşi schimbe designul interior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecrane #mașini #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.