Administrația Biden vine cu primele sancțiuni adresate Rusiei în cazul Navalnîi

Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

#Alexei Navalnii #noviciok #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.