Administrația Biden vine cu primele sancțiuni adresate Rusiei în cazul Navalnîi

Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

#Alexei Navalnii #noviciok #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.