Aduc sau nu banii fericirea? Se pare că dă, până la venituri de 500.000 de dolari pe an

19 Mart. 2023, 06:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mart. 2023, 06:30 // Actual //  bani.md

Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari.
Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.

Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.

Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.

Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.

Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari. Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.

„Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist. „Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.
Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.

Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.

Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!