Adulții moldoveni, mai bogați ca rușii dar mai săraci ca vecinii de peste Prut

O studiu al analiștilor de la compania elvețiană de consultanță UBS arată nivelurile bogăției personale în Europa, evidențiind diferențele semnificative între statele din regiune. Averea per adult, exprimată în dolari americani, include atât componenta financiară, cât și cea nefinanciară, cea din urmă constând preponderent în terenuri și proprietăți imobiliare.

Potrivit economiștilor de la UBS, alegerea medianei, în detrimentul mediei, oferă o imagine mai realistă a distribuției averii, evitând distorsionarea provocată de prezența celor extrem de bogați. Astfel, jumătatea de vest a Europei se remarcă prin bogății mai mari în comparație cu jumătatea de est, iar discrepanțele pot fi, în parte, explicate prin nivelurile salariilor medii și costul vieții.

Cu o avere medie de 360.715 USD în Luxemburg și 413.193 USD în Islanda, aceste țări conduc topul bogăției personale în Europa. În contrast, Turcia și Rusia se evidențiază ca fiind singurele state cu o avere medie sub 10.000 de dolari, cu 5.488 USD, respectiv 8.595 USD.

Adulții din Republica Moldova au o avere de 10.131 USD și sunt mai bogațiț față de cei din Federația Rusă – 8.595 USD, dar mai săraci față de cei din România – 21.545 USD. O avere sub 10.000 USD au 49,8% dintre populația adultă, o avere de la 10.000 USD până la 100.000 USD au 47,3% dintre cei adulți și doar 2,8% au o avere de pînă la 1.000.000 USD.

Măsurată în USD nominal, averea privată netă totală a scăzut cu 11,3 trilioane USD (–2,4%) până la 454,4 trilioane USD la sfârșitul anul. Averea pe adult a scăzut, de asemenea, cu 3.198 USD (–3,6%) pentru a ajunge la 84.718 USD per adult la sfârșitul anului 2022. O mare parte din asta declinul vine din aprecierea dolarului american în raport cu multe alte valute. Dacă cursurile de schimb sunt menținute constante la Ratele 2021, apoi bogăția totală a crescut cu 3,4% și bogăția per adult cu 2,2% în 2022. Aceasta este încă cea mai lentă creștere a averii la cursuri de schimb constante din 2008. Păstrarea cursuri de schimb constante dar luând în considerare efectele inflaţiei duce la o pierdere reală a averii de –2,6% în 2022.

La nivel regional, pierderea bogăției globale a fost puternic concentrată în regiuni mai bogate precum America de Nord şi Europa, care împreună au pierdut 10,9 trilioane USD. Asia Pacific a înregistrat pierderi de 2,1 trilioane USD, în timp ce în America Latină s-a atestat o creștere a averii cu 2,4 trilioane USD, ajutată de o medie de 6% aprecierea monedei în raport cu dolarul american. Capul listei la diminuarea averii în termeni de țară în 2022 este Statele Unite, urmate de Japonia, China, Canada și Australia. Cea mai mare creștere la celălalt capăt a fost înregistrată în Rusia, Mexic, India și Brazilia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.