AEE lansează Ghidul managerului energetic din sectorul public. Ce presupune

Managerii energetici din cadrul administrațiilor publice locale vor avea acum acces la mai multe informații despre eficiența energetică. Agenția pentru Eficiență Energetică lansează un ghid pentru ei.

Agenția pentru Eficiență Energetică lansează Ghidul managerului energetic din sectorul public, care are ca scop, oferirea cunoștințe în domeniul eficienței energetice managerilor energetici din cadrul administrațiilor publice locale, precum și a prezenta cadrul legal din domeniu. De asemenea Ghidul ajută la îndeplinirea într-un mod eficient și profesional a sarcinilor managerului energetic, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea unor strategii pentru creșterea eficienței energetice la nivel local.

Ghidul reprezintă un suport adresat autorităților publice locale și managerilor energetici în vederea facilitării angajării și motivării funcției respective de către persoanele competente, în scopul elaborării planurilor locale de acțiuni în domeniul eficienței energetice și atragerea investițiilor financiare în teritoriu, prin intermediul bugetului național și a donatorilor străini activi pe teritoriul Republicii Moldova.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Ghidul managerului energetic din sectorul public #eficienta energetica #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.