Aeroportul „fantomă” revine la viață: Mărculești se vrea hub aerian. Investiția estimată - 4,2 milioane de euro

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege ce prevede modernizarea Aeroportului Mărculești, cu scopul de a transforma infrastructura actuală într-un nod aerian capabil să opereze atât curse de marfă, cât și zboruri comerciale pentru pasageri.

Proiectul propune transferul Aeroportului Mărculești în gestiunea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, pentru a asigura o coordonare strategică a investițiilor și activităților de dezvoltare. Potrivit inițiativei, investițiile necesare pentru adaptarea aeroportului la cerințele transportului de pasageri se ridică la circa 4,2 milioane de euro.

„Ținând cont de cererea tot mai mare pentru servicii aeriene, modernizarea Aeroportului Mărculești este esențială pentru atragerea companiilor low-cost și dezvoltarea regiunii de nord”, se arată în nota de fundamentare.

Situat la 150 km de Chișinău, Aeroportul Mărculești dispune de o pistă cu capacitate portantă superioară celei din capitală, permițând operarea unor aeronave mai mari. În prezent, acesta funcționează într-un regim limitat, oferind servicii de aerodrom și închiriere de infrastructură.

Proiectul legislativ a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale împreună cu Agenția Proprietății Publice. Urmează a fi examinat în a doua lectură în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Mărculești #Aeroport #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna iulie 2025, exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova au totalizat 278 mii tone, generând încasări de 1,817 miliarde lei, arată analiza economistului Iurie Rija.

Cu un volum record de 123,7 mii tone, rapița a înregistrat cel mai bun rezultat din ultimii cinci ani pentru luna iulie, depășind inclusiv nivelul din 2023. Prețul mediu de export – 9,09 lei/kg – a adus încasări de peste 1,124 miliarde lei, reprezentând 62% din veniturile totale obținute din exporturile de cereale și oleaginoase. România a fost principalul cumpărător, cu 87,7 mii tone (71% din total), urmată de destinații mai puțin obișnuite, precum Nepal (1 860 tone).

Grâul a ocupat locul doi ca volum, cu 86,6 mii tone exportate, însă sub recordul din iulie 2024. Italia a devansat România, devenind principala destinație, cu 41,3 mii tone, urmată de Grecia (18 mii tone) și România (13,8 mii tone).
La orz, Cipru a urcat pe primul loc cu 18,7 mii tone, înaintea Greciei (6,3 mii tone) și României (3,7 mii tone).

Floarea-soarelui, cu un preț mediu de 10,10 lei/kg, a avut un lider surpriză: Spania, care a importat 11,7 mii tone, mai mult de jumătate din total.
La porumb, Grecia a dominat clasamentul cu 4 092 tone, urmată de Cipru (3 443 tone) și Turcia (3 054 tone).

Rusagro-Prim s-a impus drept principal exportator la rapiță (19% din total), grâu (23,2%) și orz (44%), fiind urmată în clasamente de Vadalex Grains, Orom-Imexpo și Agro-Nova Prim. Pe segmentul floarea-soarelui, TransOil Refinery din Ceadîr-Lunga a ocupat prima poziție, cu 29% din exporturi.
În cazul porumbului, Demir Agro a fost lider cu 4 092 tone, iar la sorg, exporturile au fost dominate de companii din Transnistria, cu Irakul drept principal cumpărător.

Potrivit analizei, luna iulie 2025 a consolidat poziția rapiței drept cultură strategică a Republicii Moldova, dar a adus și schimbări semnificative în geografia exporturilor de cereale.