Afacere cu vinuri: Cum a reușit un antreprenor să dezvolte un business de succes în viticultură

Arcadie Foșnea, un vinificator pasionat a reușit în satul său de baștină, Mircești, Ungheni să-și facă o cramă cu același nume, să dezvolte turismul vinicol, dar și să își ducă vinurile în țara soarelui răsare.

Ideea de a crea propria vinărie a apărut în timp ce studiam în Germania în anii 1997-1998. Am cunoscut domeniul, prin prisma întreprinderilor mici, cultura viței de vie și a vinificației germane. Am lucrat în vinăriile de acolo or, s-a născut ideea și visul de a crea ceva similar în Republica Moldova”, a explicat Arcadie Foșnea pentru AIPA.

După experiența din Germania și la o companie vinicolă din Republica Moldova, în anul 2009 a hotărât să-și înființeze o podgorie. Tot în acel an a achiziționat vechiul conac boieresc, care după cel de-al doilea război mondial a fost naționalizat și folosit de stat în diverse scopuri. În perioada sovietică, aici a fost amplasată Cârmuirea sovhozului, mai târziu grădinița de copii pe care am frecventat-o și el în copilărie. Până la privatizare, clădirea a fost, pentru o perioadă, abandonată, iar după un timp, parțial ruinată, dar totuși a fost fidel ideilor sale de a deschide o mică vinărie și o pensiune turistică”

Locul pentru plantarea viței de vie a fost ales într-o microzonă unică, cu condiții ideale, care are forma unui amfiteatru cu pantă estică cu înclinație de 6 – 15 grade. Solurile sunt foarte sărace, având în compoziție doar 1-2,5% de humus și un pH de 6,5-6,7%, ceea ce conferă vinului o bună aciditate, și îl îmbogățește cu minerale. Pe acest areal se întâlnesc cinci tipuri de soluri, de la argilă până la nisip, ce conferă strugurilor numeroase gusturi și ne permit să obținem diverse stiluri de vin.

În fiecare an am plantat câte un hectar de viță de vie. Suprafața totală a suprafeței plantate constituie 20 hectare. Soiurile albe ocupă panta de nord a amfiteatrului, ele fiind deschise spre vânt, iar cele roșii panta de sud. În total, în acest areal sunt cultivate 12 soiuri de struguri: Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Saperavi, Feteasca Albă, Riesling. Mai avem plantate și soiurile Rkațiteli, Cabernet Franc și Viorica. Posibil că aceasta-i mult pentru o mică vinărie, însă pentru turism este perfect. Pentru noi este curios cum se comportă diverse soiuri”, a menționat Foșnea.

Construcția vinăriei a început în anul 2011, care continuă și astăzi. Piatra din care a fost clădit beciul a fost scoasă din vechea clădire, curățită și refolosită, iar suprafața beciului a fost mărită. Hala de producere ocupă 250 m2. Aici se află vase din inox, care au o capacități de la 500 l la 7000 l, în total – 100 mii de litri.

În prezent, producem 8 tipuri de vin. Noi nu tindem spre vinuri foarte parfumate, dar punem accentul pe mineralitate și ne dorim cu timpul ca vinul să devină din ce în ce mai bun. Toate vinurile roșii sunt maturate în butoi timp de 1-2 ani, iar din cele albe, doar un vin – Fumé Blanc”, a punctat Foșnea.

Paralel, cu producerea vinului, vinăria dezvoltă turismul vinicol. Din păcate arhitectura conacului nu s-a păstrat în perioada sovietică. Or, Arcadie Foșnea a reabilitat conacul boieresc în stil brâncovenesc, care are și un turn. ”Noi am folosit conacul ca nucleu. Avem cinci camere hoteliere și urmează să mai facem încă opt„.

Noi promovăm agroturismul prin prisma vinului, explicăm consumatorilor procesul de vinificație, vinurile cu caracter, individualizate, în ce constă filozofia noastră, cultura consumului,” continuă vinificatorul . „Astfel, oamenii devin mai conștienți și prețuiesc mai mult munca noastră.

Foșnea susține că a fost de câteva ori în SUA și toate vinăriile aveau turism. Țara noastră care nu are ce arăta, turismul e unicul atu. Totodată, Moldova vinde cel mai ieftin vin din lume, pentru că nu are imagine.

Producătorul de vin își vinde 80% din producție în Republica Moldova, iar restul ajunge pe rafturile buticurilor specializate, wine barurilor, wine shop-urilor din România, Japonia, Marea Britanie, Canada.

Drept provocări vinificatorul afirmă că este vorba de problema achiziției terenurilor, pentru că oamenii nu sunt în țară, alții au decedat. Or, Primăria trebuie să aibă instrumente ca să le poată schimba. O altă provocare este forța de muncă, care e din ce în ce mai puțină în fiecare an.

Dacă ne-am uita pragmatic la afacerea asta nimeni nu ar investi, entuziasmul e unicul atu, care ne face să o creștem”, a conchis vinificatorul, Arcadie Foșnea.

#vinărie #productie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 5–6 martie, Ucraina ar putea introduce licențierea importurilor de struguri, vin și băuturi alcoolice tari din Republica Moldova. Măsura este pregătită de Guvernul Ucrainei ca răspuns la interdicția totală impusă de Chișinău asupra importului de carne de pasăre din Ucraina. Despre aceasta a anunțat viceministrul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vîsoțki, notează Radio Svoboda.

Potrivit oficialului, decizia de a introduce licențierea reprezintă o „reacție în oglindă” la măsura adoptată de Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când autoritățile au interzis complet importul de carne de pasăre din Ucraina. Interdicția a fost motivată de depistarea unor urme de antibiotice într-un lot de furaje provenite din Ucraina.

Vîsoțki a declarat că autoritățile ucrainene au desfășurat ulterior o investigație complexă, conform standardelor europene. În urma verificărilor, cantitatea mică de produse care nu corespundea normelor a fost distrusă.

„Nu au mai fost identificate alte cazuri de antibiotice în furaje, nici la producătorul respectiv și nici în interiorul țării. De asemenea, nu a fost confirmată prezența reziduurilor de antibiotice în carnea de pasăre – nici de autoritățile noastre competente, nici de partea moldovenească”, a precizat oficialul.

Guvernul Ucrainei consideră decizia Chișinăului nejustificată și susține că aceasta are caracterul unei bariere comerciale netarifare.

„Având în vedere că Moldova a impus o restricție netarifară asupra celui mai important produs exportat de Ucraina pe piața sa, am decis să aplicăm o măsură în oglindă asupra principalului produs exportat de Moldova în Ucraina”, a explicat Vîsoțki.

Potrivit acestuia, interdicția privind exportul de carne de pasăre ucraineană către Republica Moldova este în vigoare de peste o lună, în pofida apelurilor Kievului la dialog. Ucraina a informat deja autoritățile moldovene despre intenția de a introduce licențierea pentru importurile de struguri, vin și băuturi spirtoase, însă până acum nu a primit un răspuns oficial.

Proiectul de hotărâre, publicat de guvernul ucrainean pe 2 martie, se află în prezent în proces de coordonare și ar putea fi aprobat la una dintre următoarele ședințe ale executivului. Dacă va fi adoptat, documentul va intra în vigoare imediat, iar licențierea ar urma să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026.

„Ședințele guvernului au loc, de regulă, miercurea. Prin urmare, teoretic, măsura ar putea fi examinată chiar la următoarea ședință și ar putea intra în vigoare începând cu 5 sau 6 martie”, a spus Vîsoțki.

Totuși, oficialul a menționat că guvernul ucrainean este dispus să-și revizuiască decizia dacă dialogul cu Republica Moldova va fi reluat și dacă vor apărea evoluții pozitive în relațiile comerciale dintre cele două state.

Datele prezentate de partea ucraineană arată că, în 2025, exportul de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova a fost de aproximativ 33 de milioane de dolari, în timp ce importurile ucrainene de produse vitivinicole din Moldova s-au ridicat la circa 40 de milioane de dolari.

„Din păcate, pierderile ar putea fi comparabile pentru ambele părți. Scopul nostru este ca, dimpotrivă, comerțul să se dezvolte și să nu existe restricții care să genereze astfel de pierderi”, a adăugat viceministrul.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.