Reacția virulentă a lui Litvinenco: „Un funcţionar ieşit din pepeni. Stoianoglo a trecut o linie roşie”

Declarațiile tăioase ale procurorului general, Alexandr Stoianoglo, cu privire la ilegalitățile actualei guvernări și dorința acesteia de a-l înlătura de la șefia PG, au fost catalogate de membrul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco drept „declarații din disperare”, scrie realitatea.md.

Într-o postare pe Facebook, Litvinenco scrie că, prin aceste declarații, Stoianoglo a confirmat indirect că așa numitul concurs pentru selectarea sa ca Procuror General a fost trucat.

„Vroiam să spun mai multe despre încercările disperate ale lui Stoianoglo de a bloca activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, capitol la care recidivează deja. Dar ieşirea sa penibilă din briefingul de azi necesită câteva comentarii, ca opinia publică să înţeleagă că avem de a face cu un caz ieşit din comun (şi un funcţionar ieşit din pepeni). În primul rând, Stoianoglo a trecut o linie roşie, folosind funcţia pe care o deţine în interes propriu şi acesta este un caz de corupţie şi trafic de influenţă calificat. Or, încălcarea dreptului la viață privată se admite doar în interesul urmăririi penale și nicidecum în interesul personal al individului care încă mai deţine funcția de Procuror General. În al doilea rând, Stoianoglo a confirmat indirect că așa numitul concurs pentru selectarea sa ca Procuror General a fost trucat. Despre faptul că el va fi ”alesul” se știa înainte de începerea acestuia. Este clar că a fost numire şi nu alegere şi că această numire a fost rezultatul unui târg politic cu Dodon. În al treilea rând – și asta e cel mai grav – Stoianoglo a recunoscut că a beneficiat de favoruri din partea lui Platon, prin faptul că i-a solicitat ”ajutorul”. Vorbim de o „favoare” oferită de un inculpat unui procuror general! Nu doar bunul simţ (se vede clar că Stoianoglo nu-l mai are), dar chiar Legea nu admite așa ceva decât în cadrul unor mecanisme procedurale (martor, expert etc.). Toate acestea sunt suficiente pentru cel puțin inițierea unei proceduri disciplinare. Dar poate și mai mult”, scrie ministrul Justiției.

Mai mult, ministrul Justiției spune că Stoianoglo ar face aceste declarații din disperare și că se victimizează.

„La finalul briefingului Stoianoglo a fost întrebat dacă face aceste declarații din disperare. Nu mai contează ce a răspuns. Stoioanoglo este disperat şi încearcă să se victimizeze. Dar el nu este victima politicului, aşa cum încearcă să prezinte, dar al incompetenţei şi lipsei de verticalitate de care a dat dovadă. Avem în funcţie un procuror slab, numit ilegal, care a devenit o marionetă în mâinile marilor corupţi şi hoţi, care au furat decenii la rând această ţară. Cetăţenii acestei ţări merită un procuror general care să apere legea, dar nu care să folosească legea pentru a se apăra pe sine”, a conchis Litvinenco.

Amintim că în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV, procurorul general, Alexandr Stoianoglo a împărțit acuzații în stânga și în dreapta și a precizat că se simte hărțuit de către actuala guvernare a Republicii Moldova.

Imediat după investirea noii guvernări PAS a fost anunțat război corupției. Prima, principala și unica țintă în acest război contra corupției am devenit chiar eu – Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat Stoianoglo.

Mai mult, Stoianoglo a precizat că o persoană cheie în această „schemă” ar fi nimeni altul decât fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

#litvinenco #stoianoglo #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.