Afacerea cu mobilă a milionarului Călin Fusu încheie 2022 cu pierderi de 6,8 milioane de euro

Retailerul de mobilă şi decoraţiuni interioare Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se tranzacţionează sub valoare nominală, a anunţat pentru 2022 pierderi de 34 mil. lei, comparativ cu cele de 85 mil. lei din anul precedent, şi venituri mai mici cu 50% la 114 mil. lei.

“Scăderea abruptă a activităţii în 2022 a fost cauzată în principal de următorii factori: scăderea cererii agregate pentru bunurile comercializate de către Societate în mediul online ca urmare reorientării obiceiurilor de consum online în perioada post-pandemică, creşterii inflaţiei şi incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în raportul anual publicat la BVB.

Printre alţi factori ai scăderii veniturilor se numără imposibilitatea finanţării bugetelor de marketing necesare pentru atragerea traficului online prin intermediul platformelor dominante în spaţiul online cuplat cu o creştere a costului de atragere a cumpăratorilor pe site-urile operate de Vivre, pierderea încrederii partenerilor comerciali (în special furnizori de marfă si furnizori de logistică) ca urmare a deteriorării situaţei financiare.

“Acest fapt a diminuat oferta de produse disponibile pe site accentuând declinul veniturilor şi eliminat capacitatea Societăţii de contracta bunuri şi servicii cu plata la termen”.

Compania menţionează că pierderea înregistrată a adâncit capitalurile negative în pofida contribuţiilor Noegen, acţionarul majoritar, de 7,2 mil. lei prin majorarea capitalului şi în aproximativ 6 mil. lei puşi la dispoziţia ca o linie de credit.

“Conducerea Societăţii a depus de asemenea eforturi susţinute pentru atragerea de capital adiţional pentru Vivre însă contextul de finanţare nu a fost favorabil din cauza evoluţiei ascendentă a dobânzilor şi primelor de risc care au făcut întreg sectorul (şi în special Societate) nefinanţabil pe termen scurt. Prin urmare finanţare de peste 13 milioane de RON făcută de acţionarul majoritar a reprezentat singura sursă de finanţare atrasă de Societate în 2022”.

Vivre mai arată că numărul de angajaţi s-a redus de la 318 la 104 persoane “ca urmare a actiunilor de eficientizare costuri şi scăderea activiăţii Societăţii”.

ZF a scris ieri că Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex România, liderul retailului electro-IT local, a îşi doreşte ca Vivre să continue să funcţioneze şi să se dezvolte ca un marketplace. Astfel, compania care a preluat o creanţă garantată de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania mizează pe reorganizarea companiei intrate în insolvenţă la propria cerere în martie.

Afacerea cu mobila Vivre este controlată de milionarul moldovean Călin Fusu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fusu #mobilă #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.