Afacerea cu mobilă a milionarului Călin Fusu încheie 2022 cu pierderi de 6,8 milioane de euro

29 Apr. 2023, 20:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2023, 20:27 // Actual //  bani.md

Retailerul de mobilă şi decoraţiuni interioare Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se tranzacţionează sub valoare nominală, a anunţat pentru 2022 pierderi de 34 mil. lei, comparativ cu cele de 85 mil. lei din anul precedent, şi venituri mai mici cu 50% la 114 mil. lei.

“Scăderea abruptă a activităţii în 2022 a fost cauzată în principal de următorii factori: scăderea cererii agregate pentru bunurile comercializate de către Societate în mediul online ca urmare reorientării obiceiurilor de consum online în perioada post-pandemică, creşterii inflaţiei şi incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în raportul anual publicat la BVB.

Printre alţi factori ai scăderii veniturilor se numără imposibilitatea finanţării bugetelor de marketing necesare pentru atragerea traficului online prin intermediul platformelor dominante în spaţiul online cuplat cu o creştere a costului de atragere a cumpăratorilor pe site-urile operate de Vivre, pierderea încrederii partenerilor comerciali (în special furnizori de marfă si furnizori de logistică) ca urmare a deteriorării situaţei financiare.

“Acest fapt a diminuat oferta de produse disponibile pe site accentuând declinul veniturilor şi eliminat capacitatea Societăţii de contracta bunuri şi servicii cu plata la termen”.

Compania menţionează că pierderea înregistrată a adâncit capitalurile negative în pofida contribuţiilor Noegen, acţionarul majoritar, de 7,2 mil. lei prin majorarea capitalului şi în aproximativ 6 mil. lei puşi la dispoziţia ca o linie de credit.

“Conducerea Societăţii a depus de asemenea eforturi susţinute pentru atragerea de capital adiţional pentru Vivre însă contextul de finanţare nu a fost favorabil din cauza evoluţiei ascendentă a dobânzilor şi primelor de risc care au făcut întreg sectorul (şi în special Societate) nefinanţabil pe termen scurt. Prin urmare finanţare de peste 13 milioane de RON făcută de acţionarul majoritar a reprezentat singura sursă de finanţare atrasă de Societate în 2022”.

Vivre mai arată că numărul de angajaţi s-a redus de la 318 la 104 persoane “ca urmare a actiunilor de eficientizare costuri şi scăderea activiăţii Societăţii”.

ZF a scris ieri că Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex România, liderul retailului electro-IT local, a îşi doreşte ca Vivre să continue să funcţioneze şi să se dezvolte ca un marketplace. Astfel, compania care a preluat o creanţă garantată de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania mizează pe reorganizarea companiei intrate în insolvenţă la propria cerere în martie.

Afacerea cu mobila Vivre este controlată de milionarul moldovean Călin Fusu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!