Afacerea cu profit dulce, amenințată de reducerea suprafețelor de sfeclă! Un petrolist, mare importator de zahăr

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință descendentă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. De la un nivel mediu de 15 mii hectare, această suprafață a scăzut la aproximativ 11 mii hectare, potrivit analizei economistului Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

„Mai mulți factori au contribuit la această diminuare, printre care se numără costurile ridicate asociate cu cultivarea sfeclăi de zahăr. Creșterea prețurilor la resurse energetice în 2022 a sporit cheltuielile pentru îngrășăminte, făcând această cultură mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu alte culturi cu costuri de producție mai reduse”, este de părere economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, perspectivele pentru anul 2024 sunt mai optimiste, deoarece cele două companii producătoare de zahăr din R. Moldova au contractat aproape 14 mii de hectare de teren pentru cultivarea sfeclăi de zahăr, indicând o creștere în comparație cu anul precedent.

Interesul crescut al fermierilor vine în contextul unei creșteri semnificative a prețului la zahăr în 2022 și 2023, cauzată de deficitul înregistrat în Europa. Această creștere a prețurilor face ca cultivarea sfeclăi de zahăr să devină mai profitabilă, ceea ce explică în parte creșterea suprafețelor cultivate în 2024.

Totuși, există riscuri asociate cu această tendință ascendentă. Prețul zahărului ar putea fi influențat de intrarea pe piața blocului comunitar din Ucraina a unor cantități semnificative de zahăr ieftin, ceea ce ar putea determina o scădere a prețurilor în viitor.

În ceea ce privește producția internă de zahăr, Republica Moldova produce în medie între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul intern de 75-80 de mii de tone, cu uneori o rezervă pentru export de 10-20 de mii de tone. Cu toate acestea, exporturile de zahăr rămân nesemnificative, în timp ce importurile depășesc semnificativ exporturile.

„Cea mai mare cantitate de zahăr produsă a fost înregistrată în 2021- circa 100 mii tone. La finele anului 2021 au rămas stocuri de zahăr în țară de circa 25-30 mii tone, iar interzicerea exporturilor acestora în anul 2022 a păstrat prețurile interne la zahăr la un nivel relativ stabil, contribuind totodată la acoperirea deficitului apărut în anii 2022- 2023 din acel stoc”, a punctat Rija.

Exporturile de zahăr din Republica Moldova rămân în prezent nesemnificative. Importurile, sunt și ele nu atât de mari. Se importă zahăr din două tipuri de materii prime- din trestie de zahăr și din sfeclă de zahăr, care sunt distribuite în proporții aproximativ egale.

Importurile de zahăr în Republica Moldova depășesc substanțial exporturile- în 2023 s-au importat 45 tone contra 117 kg exportate, în perioada 1 ianuarie 13 martie 2024 s-au importat 25 tone, contra 110 kg exportate.

„La capitolul prețuri medii, după cum am menționat anterior- pentru importuri în 2023 acesta a crescut la 32,07 lei/kg, ce reprezintă o apreciere de 29,3% în raport cu prețul din 2022 (24,79 lei/kg). Astfel , zahărul este unul din puținele produse alimentare pentru care în 2023 a crescut prețul. Însă, deja în 2024 se observă primele semnale de ieftinre- prețul mediu la import scade până la 23,34 lei/kg”, mai spune Rija.

Printre principalele companii importatoare de zahăr în R. Moldova se numără producătorul local SRL”SUDZUCKER-MOLDOVA” – a făcut importuri în 2021, 2022- câte 50 tone anual. În perioada 2023- 2024 compania nu a realizat importuri de zahăr. În rândurile importatorilor se găsește și compania „PETROM-MOLDOVA” S.R.L. (19 mii tone în 2023). În listă sunt incluse și anumite Asociații Obștești și fundații de binefacere.

Țările de unde se importă zahăr în Moldova sunt- USA (importuri realizate de comunitățile creștine), Slovacia, România, Olanda, Germania, Ucraina.

În ultimii 4 ani, cantitățile de zahăr exportat din R. Moldova au fost nesemnificative. Cel mult s-a exportat în 2020- 1 tonă, la preț de 14,21 lei/kg. În 2023 volumul a constituit doar 117 kg (38,82 lei/kg), în perioada 1 ianuarie- 13 martie 2024- 110 kg (25,38 lei/kg).

Exporturile de zahăr din Republica Moldova au fost în ultimii ani minime, reflectând cererea internă mare și necesitatea de a acoperi consumul intern. Totuși, există perspective pentru o eventuală creștere a exporturilor, în funcție de evoluția prețurilor și cererii internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.