Afacerea cu profit dulce, amenințată de reducerea suprafețelor de sfeclă! Un petrolist, mare importator de zahăr

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință descendentă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. De la un nivel mediu de 15 mii hectare, această suprafață a scăzut la aproximativ 11 mii hectare, potrivit analizei economistului Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

„Mai mulți factori au contribuit la această diminuare, printre care se numără costurile ridicate asociate cu cultivarea sfeclăi de zahăr. Creșterea prețurilor la resurse energetice în 2022 a sporit cheltuielile pentru îngrășăminte, făcând această cultură mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu alte culturi cu costuri de producție mai reduse”, este de părere economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, perspectivele pentru anul 2024 sunt mai optimiste, deoarece cele două companii producătoare de zahăr din R. Moldova au contractat aproape 14 mii de hectare de teren pentru cultivarea sfeclăi de zahăr, indicând o creștere în comparație cu anul precedent.

Interesul crescut al fermierilor vine în contextul unei creșteri semnificative a prețului la zahăr în 2022 și 2023, cauzată de deficitul înregistrat în Europa. Această creștere a prețurilor face ca cultivarea sfeclăi de zahăr să devină mai profitabilă, ceea ce explică în parte creșterea suprafețelor cultivate în 2024.

Totuși, există riscuri asociate cu această tendință ascendentă. Prețul zahărului ar putea fi influențat de intrarea pe piața blocului comunitar din Ucraina a unor cantități semnificative de zahăr ieftin, ceea ce ar putea determina o scădere a prețurilor în viitor.

În ceea ce privește producția internă de zahăr, Republica Moldova produce în medie între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul intern de 75-80 de mii de tone, cu uneori o rezervă pentru export de 10-20 de mii de tone. Cu toate acestea, exporturile de zahăr rămân nesemnificative, în timp ce importurile depășesc semnificativ exporturile.

„Cea mai mare cantitate de zahăr produsă a fost înregistrată în 2021- circa 100 mii tone. La finele anului 2021 au rămas stocuri de zahăr în țară de circa 25-30 mii tone, iar interzicerea exporturilor acestora în anul 2022 a păstrat prețurile interne la zahăr la un nivel relativ stabil, contribuind totodată la acoperirea deficitului apărut în anii 2022- 2023 din acel stoc”, a punctat Rija.

Exporturile de zahăr din Republica Moldova rămân în prezent nesemnificative. Importurile, sunt și ele nu atât de mari. Se importă zahăr din două tipuri de materii prime- din trestie de zahăr și din sfeclă de zahăr, care sunt distribuite în proporții aproximativ egale.

Importurile de zahăr în Republica Moldova depășesc substanțial exporturile- în 2023 s-au importat 45 tone contra 117 kg exportate, în perioada 1 ianuarie 13 martie 2024 s-au importat 25 tone, contra 110 kg exportate.

„La capitolul prețuri medii, după cum am menționat anterior- pentru importuri în 2023 acesta a crescut la 32,07 lei/kg, ce reprezintă o apreciere de 29,3% în raport cu prețul din 2022 (24,79 lei/kg). Astfel , zahărul este unul din puținele produse alimentare pentru care în 2023 a crescut prețul. Însă, deja în 2024 se observă primele semnale de ieftinre- prețul mediu la import scade până la 23,34 lei/kg”, mai spune Rija.

Printre principalele companii importatoare de zahăr în R. Moldova se numără producătorul local SRL”SUDZUCKER-MOLDOVA” – a făcut importuri în 2021, 2022- câte 50 tone anual. În perioada 2023- 2024 compania nu a realizat importuri de zahăr. În rândurile importatorilor se găsește și compania „PETROM-MOLDOVA” S.R.L. (19 mii tone în 2023). În listă sunt incluse și anumite Asociații Obștești și fundații de binefacere.

Țările de unde se importă zahăr în Moldova sunt- USA (importuri realizate de comunitățile creștine), Slovacia, România, Olanda, Germania, Ucraina.

În ultimii 4 ani, cantitățile de zahăr exportat din R. Moldova au fost nesemnificative. Cel mult s-a exportat în 2020- 1 tonă, la preț de 14,21 lei/kg. În 2023 volumul a constituit doar 117 kg (38,82 lei/kg), în perioada 1 ianuarie- 13 martie 2024- 110 kg (25,38 lei/kg).

Exporturile de zahăr din Republica Moldova au fost în ultimii ani minime, reflectând cererea internă mare și necesitatea de a acoperi consumul intern. Totuși, există perspective pentru o eventuală creștere a exporturilor, în funcție de evoluția prețurilor și cererii internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.