Agenția Achiziții Publice prinde la „mușchi”. Va deveni agent constatator

Încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice va fi constatată de către Agenția Achiziții Publice, potrivit unei inițiative legislative înregistrată în Parament

Astfel, se propune completarea art. 402 din Codul contravențional, ce reglementează contravențiile stabilite de autorităţile administrative din subordinea Ministerului Finanţelor, cu prevederea potrivit căreia Agenția Achiziții Publice devine agent constatator pentru contravențiile stabilite la art. 3271 din Cod (încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice).

Actualmente nu există o instituție abilitată cu funcția de organ constatator al încălcărilor menționate, deși în Codul contravențional exsită un articol (3271) care prevede aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea regulilor privind desfășurarea achizițiilor publice, fără a fi stabilit și organul care constată aceste încălcări”, se spune în nota informativă a proiectului.

Toate încălcările contravenționale în domeniul desfășurării procedurilor de achiziții publice rămân a fi nepedepsite din cauza acestei lacune legislative.

Până la intrarea în vigoare a acestei prevederi legale, în anul 2018 au fost întocmite 89 de procese verbale pentru această încălcare. După intrarea în vigoare a prevederii legale, în anul 2019 au fost întocmite 8 procese verbale, în 2020 – 0 procese verbale, 2021 – 2 procese verbale. Astfel în perioada anilor 2019 – 2021 au fost constatate doar 10 încălcări a regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice. Aceste 10 încălcări au fost constatate contar legii, întrucât autoritățile publice care au întocmit procesele verbale nu dețineau dreptul legal de a o face din moment ce nu dețineau statutul de agent constatator pe această categorie de încălcare.

#achiziții publice #agent #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.