Agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice soiurile de struguri pentru a cuceri piața internațională

Piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.

În acest context, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, Gheorghe Gaberi, menționează că este necesar ca agricultorii să extindă suprafețele de viță de vie, optând pentru soiurile apirene.

„Republica Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu soiuri apirene. În același timp, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”.

Potrivit lui Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului USAID APM, din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masa în Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile plantate cu soiuri apirene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Piotr Mihov, directorul întreprinderii Terra-Vitis, care produce struguri utilizând tehnologii moderne, afirmă că în condițiile în care piața Europei cere din ce în ce mai mult soiurile apirene, producătorii trebuie să se adapteze acestor schimbări.

„Noi ori ne conformăm acestei cereri, ori rămânem în urmă. Avem o colecție de 138 de soiuri de struguri, dintre care 25 sunt apirene, pe care le testăm, cu perspectiva să alegem cele mai potrivite soiuri ce ne-ar permite să intrăm pe piața internațională”, a spus producătorul.

În urma testelor efectuate, sistemele intensive de producere a strugurilor de masă de tip Pergola sau Gable au demonstrat în diferite regiuni ale Republicii Moldova rezultate foarte bune: struguri calitativi, cu o roadă de circa 35-40 de tone la hectar.

Despre soiurile de struguri fără sâmburi (apirene) s-a discutat în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova și Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM).

#soiuri apirene #fara samburi #vița de vie #piata internationala #struguri #consumatori #USAID #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.