Air France-KLM își face „colonie” în Scandinavia: preia controlul SAS

Grupul aerian franco-olandez Air France-KLM a anunțat vineri că intenționează să-și majoreze participația în compania aeriană scandinavă SAS de la 19,9% la 60,5%, devenind astfel acționar majoritar. Tranzacția este considerată un nou pas semnificativ în direcția consolidării industriei aviatice europene, într-un context în care transportatorii aerieni caută să-și consolideze pozițiile în fața competiției din SUA și Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

Preluarea pachetului majoritar va avea loc prin achiziția acțiunilor deținute în prezent de fondurile Castlelake și Lind Invest, iar încheierea tranzacției este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2026, fiind condiționată de aprobările autorităților de reglementare.

Valoarea exactă a investiției va fi stabilită la momentul finalizării și va ține cont de performanța financiară actualizată a SAS, inclusiv EBITDA și datoria netă. Totuși, grupul a refuzat să ofere cifre concrete în acest stadiu. Potrivit directorului financiar Steven Zaat, Air France-KLM se așteaptă la sinergii de ordinul sutelor de milioane de euro. Tranzacția va fi finanțată din lichidități sau printr-o emisiune simplă de obligațiuni („plain vanilla bond”), fără a afecta planul de reducere a datoriei hibride a grupului.

Air France-KLM deține deja o cooperare comercială cu SAS încă din vara anului 2024. Prin această preluare, grupul va obține acces extins la piețele din Suedia, Danemarca și Norvegia, iar SAS va deveni oficial o filială, ceea ce va permite optimizarea costurilor și extinderea rețelei de zboruri.

Directorul general al SAS, Anko van der Werff, a salutat decizia: „Consolidarea industriei aeriene europene era inevitabilă și ne bucurăm să facem parte din acest proces. Acum, odată ce Air France-KLM va deține peste 50% din acțiuni, vom putea beneficia cu adevărat de sinergii și să oferim clienților servicii mai bune.”

SAS va continua să investească în flotă și în rețeaua sa de rute. În prezent, compania operează 138 de aeronave și a transportat peste 25 de milioane de pasageri în 2023, cu venituri de 4,1 miliarde de euro.

Grupul Air France-KLM a intrat pentru prima dată în acționariatul SAS în 2023, cu o investiție de aproximativ 144,5 milioane de dolari, iar în august același an, compania scandinavă a ieșit din procedura de insolvență (Chapter 11).

Conform înțelegerii, Air France-KLM va deține majoritatea locurilor în consiliul de administrație al SAS, în timp ce statul danez va păstra o participație de 26,4% și propriile locuri în consiliu.

Această mișcare vine pe fondul unei tendințe mai ample de consolidare în sectorul aerian european. Lufthansa a achiziționat recent o participație de 41% în compania italiană ITA Airways și are investiții și în Air Baltic. În paralel, guvernul portughez vizează privatizarea companiei naționale TAP, iar negocierile pentru preluarea unor participații în Air Europa sunt în desfășurare.

„După restructurarea cu succes, SAS a demonstrat o performanță impresionantă. Suntem încrezători că, printr-o integrare mai profundă în cadrul grupului nostru, potențialul său va continua să crească”, a declarat Ben Smith, directorul general al Air France-KLM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copmanie #KLM #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.