Air France-KLM își face „colonie” în Scandinavia: preia controlul SAS

Grupul aerian franco-olandez Air France-KLM a anunțat vineri că intenționează să-și majoreze participația în compania aeriană scandinavă SAS de la 19,9% la 60,5%, devenind astfel acționar majoritar. Tranzacția este considerată un nou pas semnificativ în direcția consolidării industriei aviatice europene, într-un context în care transportatorii aerieni caută să-și consolideze pozițiile în fața competiției din SUA și Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

Preluarea pachetului majoritar va avea loc prin achiziția acțiunilor deținute în prezent de fondurile Castlelake și Lind Invest, iar încheierea tranzacției este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2026, fiind condiționată de aprobările autorităților de reglementare.

Valoarea exactă a investiției va fi stabilită la momentul finalizării și va ține cont de performanța financiară actualizată a SAS, inclusiv EBITDA și datoria netă. Totuși, grupul a refuzat să ofere cifre concrete în acest stadiu. Potrivit directorului financiar Steven Zaat, Air France-KLM se așteaptă la sinergii de ordinul sutelor de milioane de euro. Tranzacția va fi finanțată din lichidități sau printr-o emisiune simplă de obligațiuni („plain vanilla bond”), fără a afecta planul de reducere a datoriei hibride a grupului.

Air France-KLM deține deja o cooperare comercială cu SAS încă din vara anului 2024. Prin această preluare, grupul va obține acces extins la piețele din Suedia, Danemarca și Norvegia, iar SAS va deveni oficial o filială, ceea ce va permite optimizarea costurilor și extinderea rețelei de zboruri.

Directorul general al SAS, Anko van der Werff, a salutat decizia: „Consolidarea industriei aeriene europene era inevitabilă și ne bucurăm să facem parte din acest proces. Acum, odată ce Air France-KLM va deține peste 50% din acțiuni, vom putea beneficia cu adevărat de sinergii și să oferim clienților servicii mai bune.”

SAS va continua să investească în flotă și în rețeaua sa de rute. În prezent, compania operează 138 de aeronave și a transportat peste 25 de milioane de pasageri în 2023, cu venituri de 4,1 miliarde de euro.

Grupul Air France-KLM a intrat pentru prima dată în acționariatul SAS în 2023, cu o investiție de aproximativ 144,5 milioane de dolari, iar în august același an, compania scandinavă a ieșit din procedura de insolvență (Chapter 11).

Conform înțelegerii, Air France-KLM va deține majoritatea locurilor în consiliul de administrație al SAS, în timp ce statul danez va păstra o participație de 26,4% și propriile locuri în consiliu.

Această mișcare vine pe fondul unei tendințe mai ample de consolidare în sectorul aerian european. Lufthansa a achiziționat recent o participație de 41% în compania italiană ITA Airways și are investiții și în Air Baltic. În paralel, guvernul portughez vizează privatizarea companiei naționale TAP, iar negocierile pentru preluarea unor participații în Air Europa sunt în desfășurare.

„După restructurarea cu succes, SAS a demonstrat o performanță impresionantă. Suntem încrezători că, printr-o integrare mai profundă în cadrul grupului nostru, potențialul său va continua să crească”, a declarat Ben Smith, directorul general al Air France-KLM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copmanie #KLM #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.