Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.