Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

01 Ian. 2022, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Ian. 2022, 17:22 // Actual //  MD Bani

În 2020, în Israel, au fost aruncate 2,5 milioane tone de mâncare, ceea ce a implicat costuri de 6 miliarde de dolari, potrivit Raportului Anual al Risipei Alimentare făcut de ONG-ul Leket și Ministerul Mediului din Israel. Astfel, mâncarea aruncată înseamnă pierderi de 1.140 de milioane de dolari pentru fiecare gospodărie.

Potrivit statisticilor, aproximativ 35% din mâncarea produsă în Israel a ajuns la gunoi, iar jumătate din această cantitate era perfect comestibilă și ar fi putut să ajungă pe masa celor care chiar nu au ce să mănânce. În Israel, într-una din cinci gospodării există probleme legate de mâncare. Mai exact de lipsa ei. Jumătate de milion de familii sunt atât de sărace încât nu-și pot cumpăra suficiente alimente. Dintre acestea, 300 de mii nu-și pot cumpăra mâncare mai deloc, iar în toate aceste locuințe stau peste 800 de mii de copii.

Mâncarea aruncată presupune și costuri legate de poluare: încă un miliard de dolari care se adaugă la cele 6. Miliardul este legat de colectarea selectivă, poluarea aerului prin emisia a 5 milioane de tone de gaze de seră, adică 6% din emisiile produse de Israel, notează Mediafax.

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

09 Oct. 2026, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Oct. 2026, 11:03 // Actual //  Grîu Tatiana

Inflația anuală a ajuns la 8,6% în septembrie. Într-o singură lună, prețurile au crescut, în medie, cu 1,7%, în principal din cauza scumpirii gazelor naturale. De la începutul anului, creșterea prețurilor a fost de 6,6%, potrivit Biroului Național de Statistică.

Gazele naturale s-au scumpit cu 40,8% față de august și au contribuit cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la inflația lunară de 1,7%. În ansamblu, serviciile prestate populației au devenit cu 4,3% mai scumpe, bunurile nealimentare cu 1,1%, iar alimentele cu 0,2%.

Dintre alimente, ouăle au înregistrat cea mai mare scumpire lunară, de 2,7%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,5%, zahărul cu 0,4%, iar fructele cu 0,3%. Legumele s-au ieftinit ușor, cu 0,2%.

Combustibilii și carburanții s-au scumpit, în medie, cu 5,2% într-o lună. Prețul cărbunelui a crescut cu 12,9%, al benzinei cu 8,6%, iar al motorinei cu 7,2%. Îmbrăcămintea și încălțămintea au fost cu câte 0,5% mai scumpe decât în august.

Serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare s-au scumpit cu 1,3%, iar produsele și serviciile din domeniul educației cu aproximativ 5%. În schimb, transportul de pasageri s-a ieftinit, în medie, cu 1%, în special datorită scăderii cu 6% a prețurilor la transportul aerian.

Comparativ cu sfârșitul anului trecut, bunurile nealimentare s-au scumpit cu 8,4%, serviciile cu 7,4%, iar alimentele cu 4,1%. Fructele au fost cu 13,6% mai scumpe decât în decembrie 2025. Ouăle, deși s-au scumpit în septembrie, au rămas cu aproximativ 20,2% mai ieftine decât la sfârșitul anului trecut.

În ultimele 12 luni, motorina s-a scumpit cu 76,4%, iar benzina cu 42,3%. Cărbunele a înregistrat o creștere de 33%, gazele lichefiate de 22,3%, iar întreaga categorie a combustibililor și carburanților de 34,5%. Încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, îmbrăcămintea cu 4,7%, medicamentele cu 4,1%, iar materialele de construcție cu 3,9%.

Alimentele au fost, în medie, cu 5,1% mai scumpe decât în septembrie anul trecut. Legumele s-au scumpit cu 8%, fructele cu 6,6%, iar laptele, produsele lactate și pâinea din făină de grâu cu câte 5,7%. Prețurile ouălor au crescut cu 5,4%, ale uleiului vegetal cu 4,6%, iar ale cărnii, preparatelor și conservelor din carne cu 1,7%. Zahărul s-a ieftinit cu 0,7%.

Serviciile s-au scumpit, în medie, cu 12,6% într-un an. Transportul de pasageri a fost cu 29,8% mai scump, energia electrică cu 23,7%, gazele naturale cu 21,3%, apa și canalizarea cu 12,4%, iar alimentația publică cu 9,6%. În schimb, tarifele pentru energia termică au scăzut cu 17%.

În sudul țării, prețurile au crescut cu 2,09% față de august, cea mai mare creștere dintre regiunile analizate. În nord, scumpirea a fost de 1,80%, iar în centru de 1,79%. La Chișinău, prețurile au urcat cu 1,42%, cel mai puțin dintre cele patru regiuni statistice.Totuși, inflația anuală în capitală a ajuns la 8,82%, peste media națională. În sud, prețurile au fost cu 8,91% mai mari decât în septembrie 2025, în nord cu 8,49%, iar în centru cu 8,08%.

Dintre țările incluse în comparația BNS, Moldova a avut a doua cea mai mare inflație, atât anuală, cât și lunară, după Turcia. Inflația anuală din Turcia a fost de 29,7%, în timp ce Bulgaria și Georgia au înregistrat câte 5,6%, iar Polonia 4%.