Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

01 Ian. 2022, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Ian. 2022, 17:22 // Actual //  MD Bani

În 2020, în Israel, au fost aruncate 2,5 milioane tone de mâncare, ceea ce a implicat costuri de 6 miliarde de dolari, potrivit Raportului Anual al Risipei Alimentare făcut de ONG-ul Leket și Ministerul Mediului din Israel. Astfel, mâncarea aruncată înseamnă pierderi de 1.140 de milioane de dolari pentru fiecare gospodărie.

Potrivit statisticilor, aproximativ 35% din mâncarea produsă în Israel a ajuns la gunoi, iar jumătate din această cantitate era perfect comestibilă și ar fi putut să ajungă pe masa celor care chiar nu au ce să mănânce. În Israel, într-una din cinci gospodării există probleme legate de mâncare. Mai exact de lipsa ei. Jumătate de milion de familii sunt atât de sărace încât nu-și pot cumpăra suficiente alimente. Dintre acestea, 300 de mii nu-și pot cumpăra mâncare mai deloc, iar în toate aceste locuințe stau peste 800 de mii de copii.

Mâncarea aruncată presupune și costuri legate de poluare: încă un miliard de dolari care se adaugă la cele 6. Miliardul este legat de colectarea selectivă, poluarea aerului prin emisia a 5 milioane de tone de gaze de seră, adică 6% din emisiile produse de Israel, notează Mediafax.

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

30 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 12:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că Republica Moldova nu a renunțat la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, chiar dacă anterior autoritățile au declarat că țara nu mai are nevoie de finanțare directă din partea FMI. Potrivit ministrului, problema ține de necesarul concret de finanțare al bugetului și de sursele deja disponibile.

Întrebată despre declarațiile făcute anterior de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit cărora Republica Moldova nu mai depinde de banii FMI, Belous a spus că nu poate comenta exact formularea acestuia, dar a explicat că lipsa unei nevoi imediate de finanțare nu înseamnă și reducerea parteneriatului cu instituția.

„Fondul Monetar Internațional este un partener foarte bun și ne-a oferit permanent atât suport tehnic, cât și suport financiar, pentru necesitățile bugetului, în condiții foarte bune”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a explicat că, atunci când este elaborat bugetul, autoritățile trebuie să estimeze cât vor cheltui efectiv și ce volum de împrumuturi este necesar pentru acoperirea deficitului. Dacă necesarul de finanțare este deja acoperit prin alte surse interne sau externe, statul nu ar trebui să contracteze suplimentar credite doar pentru că acestea sunt disponibile.

„Trebuie să fim realiști. Noi nu putem să ne împrumutăm la infinit, ci trebuie să ne împrumutăm strict pentru necesitățile pe care le avem”, a spus Belous.

Ea a precizat că, în situația în care deficitul bugetar crește sau apar cheltuieli suplimentare, iar sursele interne ori creditele deja contractate nu sunt suficiente, Guvernul poate reveni la partenerii externi, inclusiv la FMI, pentru identificarea unor noi surse de finanțare.

În mai 2026, Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui nou program pe 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, PCI. Acesta este un instrument fără finanțare directă, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Ministerul Finanțelor

Documentele FMI arată că autoritățile moldovene au optat pentru un instrument nefinanțat deoarece au apreciat că situația macroeconomică nu mai impunea finanțare de urgență, iar accentul urma să fie pus pe stabilitate, reforme și consolidarea credibilității politicilor economice.

Ultimul acord cu FMI a fost suspendat în toamna anului 2025, după ce Republica Moldova nu și-a onorat mai multe angajamente cu privire la cheltuieli, iar fondul a suspendat două tranșe în sumă de 170 milioane de lei.