Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

În 2020, în Israel, au fost aruncate 2,5 milioane tone de mâncare, ceea ce a implicat costuri de 6 miliarde de dolari, potrivit Raportului Anual al Risipei Alimentare făcut de ONG-ul Leket și Ministerul Mediului din Israel. Astfel, mâncarea aruncată înseamnă pierderi de 1.140 de milioane de dolari pentru fiecare gospodărie.

Potrivit statisticilor, aproximativ 35% din mâncarea produsă în Israel a ajuns la gunoi, iar jumătate din această cantitate era perfect comestibilă și ar fi putut să ajungă pe masa celor care chiar nu au ce să mănânce. În Israel, într-una din cinci gospodării există probleme legate de mâncare. Mai exact de lipsa ei. Jumătate de milion de familii sunt atât de sărace încât nu-și pot cumpăra suficiente alimente. Dintre acestea, 300 de mii nu-și pot cumpăra mâncare mai deloc, iar în toate aceste locuințe stau peste 800 de mii de copii.

Mâncarea aruncată presupune și costuri legate de poluare: încă un miliard de dolari care se adaugă la cele 6. Miliardul este legat de colectarea selectivă, poluarea aerului prin emisia a 5 milioane de tone de gaze de seră, adică 6% din emisiile produse de Israel, notează Mediafax.

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

#miliarde de dolari #Israel #mâncare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un protest spontan a avut loc vineri la rafinăria Petromidia din Năvodari, cea mai mare din România, unde câteva zeci de angajați s-au adunat în zona clădirii administrative, nemulțumiți de stadiul negocierilor salariale. Acțiunea s-a desfășurat fără incidente, iar activitatea rafinăriei nu a fost afectată semnificativ.

Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat că oamenii sunt nemulțumiți, deoarece oferta prezentată de conducere nu prevede majorări salariale, ci doar acordarea unor bonusuri. Negocierile nu sunt încheiate, iar o nouă rundă de discuții cu administrația companiei era programată în cursul zilei.

Într-o reacție oficială, KMG International (Rompetrol) a transmis că salariul mediu net al angajaților de pe platforma Petromidia depășește 10 900 de lei (aproximativ 2 200 de euro) pe lună, sumă influențată de munca în schimburi, sporuri și ore suplimentare, la care se adaugă beneficii precum prime, asigurări medicale, servicii medicale private, programe de formare și transport asigurat.

Compania susține însă că nu își poate permite o majorare salarială generală în 2026, invocând presiunea fiscală ridicată și situația financiară dificilă. Potrivit KMGI, rafinăria operează de câțiva ani într-un „cadru fiscal excepțional și împovărător”, iar la finalul anului 2025 datoria Rompetrol Rafinare ar fi ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de finalul lui 2022. În același timp, pierderile financiare acumulate ar depăși 1,2 miliarde de dolari.

Reprezentanții companiei afirmă că o majorare salarială colectivă solicitată de sindicat ar avea un impact anual de peste 21 de milioane de dolari începând din 2026, ceea ce, în actualul context fiscal și financiar, ar pune în pericol stabilitatea operațională și locurile de muncă. KMGI susține că va putea reanaliza indexările salariale abia după 2027, în funcție de evoluția cadrului economic și legislativ.

Petromidia are un rol important pe piața energetică din România, operând aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și asigurând o parte semnificativă din consumul intern de carburanți. Grupul KMGI deține operațiuni și în Republica Moldova, unde Rompetrol este unul dintre principalii importatori și comercianți de produse petroliere.