Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.