Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

01 Ian. 2022, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Ian. 2022, 17:22 // Actual //  MD Bani

În 2020, în Israel, au fost aruncate 2,5 milioane tone de mâncare, ceea ce a implicat costuri de 6 miliarde de dolari, potrivit Raportului Anual al Risipei Alimentare făcut de ONG-ul Leket și Ministerul Mediului din Israel. Astfel, mâncarea aruncată înseamnă pierderi de 1.140 de milioane de dolari pentru fiecare gospodărie.

Potrivit statisticilor, aproximativ 35% din mâncarea produsă în Israel a ajuns la gunoi, iar jumătate din această cantitate era perfect comestibilă și ar fi putut să ajungă pe masa celor care chiar nu au ce să mănânce. În Israel, într-una din cinci gospodării există probleme legate de mâncare. Mai exact de lipsa ei. Jumătate de milion de familii sunt atât de sărace încât nu-și pot cumpăra suficiente alimente. Dintre acestea, 300 de mii nu-și pot cumpăra mâncare mai deloc, iar în toate aceste locuințe stau peste 800 de mii de copii.

Mâncarea aruncată presupune și costuri legate de poluare: încă un miliard de dolari care se adaugă la cele 6. Miliardul este legat de colectarea selectivă, poluarea aerului prin emisia a 5 milioane de tone de gaze de seră, adică 6% din emisiile produse de Israel, notează Mediafax.

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

15 Oct. 2026, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 12:41 // Actual //  Ursu Victor

Proprietarii de case, apartamente și terenuri din Republica Moldova ar putea plăti impozite imobiliare mai mari din anul 2027, odată cu aplicarea noilor valori estimate ale bunurilor imobile. Prevederea se regăsește în avizul Guvernului asupra amendamentelor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit documentului, valorile bunurilor imobile stabilite în urma lucrărilor de evaluare și reevaluare generală în scopul impozitării urmează să fie puse în aplicare de la 1 ianuarie 2027. Modificările vizează inclusiv apartamentele și casele individuale din localitățile rurale, terenurile aferente acestora, precum și terenurile agricole fără construcții.

Schimbarea ar putea avea un impact direct asupra sumelor achitate anual de proprietari. Chiar și în situația în care cota procentuală a impozitului rămâne neschimbată, majorarea valorii estimate a unui imobil poate conduce la creșterea obligației fiscale. Cu alte cuvinte, proprietarii ar putea achita mai mult nu neapărat din cauza majorării cotei, ci pentru că impozitul va fi calculat pornind de la o valoare reevaluată a proprietății.

În același timp, Guvernul respinge propunerea unui deputat de a permite autorităților publice locale să stabilească liber cotele impozitului pe bunurile imobiliare, fără respectarea pragului minim prevăzut de Codul fiscal.

Executivul argumentează că menținerea unei cote minime este necesară pentru asigurarea unor venituri predictibile la bugetele locale. Potrivit autorităților, eliminarea acestui prag ar putea determina unele primării să stabilească impozite excesiv de mici, ceea ce ar afecta finanțarea serviciilor publice și ar crea diferențe semnificative de impozitare între localități.

O altă modificare propusă vizează obligația consiliilor locale de a adopta anual deciziile privind cotele concrete ale impozitului imobiliar. În cazul în care autoritățile locale nu aprobă deciziile în termenul stabilit sau acestea sunt anulate prin hotărâri judecătorești definitive, pentru anul fiscal următor se vor aplica automat cotele minime prevăzute de legislație.

În municipiul Chișinău, cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2026 este de 0,185% din valoarea impozabilă a locuinței, potrivit datelor Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru. Prin comparație, cota minimă prevăzută de Codul fiscal este de 0,05%, adică de 3,7 ori mai mică decât cea aplicată în Chișinău. Așadar, impactul reevaluării din 2027 va depinde în mare măsură de cota pe care o va stabili Consiliul Municipal Chișinău. Dacă ar menține 0,185%, un apartament reevaluat la un milion de lei ar genera un impozit anual de 1.850 de lei, înaintea eventualelor scutiri.