Alcoolul devine un lux în Rusia! Vodca se scumpește cu 17% de la 1 ianuarie 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, prețurile minime de vânzare cu amănuntul pentru băuturile alcoolice tari din Rusia vor fi majorate. Conform unui ordin emis de Ministerul Finanțelor, prețul minim pentru 0,5 litri de vodcă va crește cu 50 de ruble, ajungând la 349 de ruble, ceea ce reprezintă o creștere de 17%.

Prețul minim pentru coniac va fi majorat cu 95 de ruble, atingând 651 de ruble pentru o jumătate de litru. De asemenea, brandy-ul și alte băuturi similare, pe bază de distilate, vor avea un preț minim de 472 de ruble pentru 0,5 litri, comparativ cu 403 ruble în prezent. În funcție de tăria alcoolului, alte băuturi alcoolice cu o concentrație mai mare de 28% vor costa între 277 și 504 ruble, în loc de 237–431 de ruble, cât este în prezent. Noile prețuri vor fi valabile până la 31 decembrie 2030.

Aceasta este a doua majorare a prețurilor la alcool în decurs de un an. În iunie 2024, Ministerul Finanțelor a stabilit un preț minim de 299 de ruble pentru vodcă, 403 ruble pentru brandy și 556 ruble pentru coniac. Comparativ cu începutul anului 2024, prețul vodcăi a crescut deja cu 6,4%, cel al coniacului cu 7,5%, iar brandy-ul s-a scumpit cu 7,46%.

Introducerea prețurilor minime pentru vodcă a fost implementată pentru prima dată în 2009, cu scopul de a combate alcoolul contrafăcut. Ulterior, în 2011, au fost stabilite prețuri minime și pentru coniac, iar din 2016 pentru șampanie.

În paralel, autoritățile ruse implementează măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de alcool până în 2030, inclusiv interzicerea reducerilor la băuturi alcoolice, limitarea expunerii acestora lângă casele de marcat și restricționarea vânzării și promovării online a echipamentelor pentru producerea alcoolului de casă.

Aceste măsuri sunt adoptate în contextul creșterii consumului de alcool în Rusia. Potrivit datelor Rosalkogoltabakregulirovanie, între ianuarie și octombrie 2024, rușii au cumpărat 184,2 milioane de decalitri de băuturi alcoolice, în creștere cu 0,8% față de anul precedent și cu 21% mai mult decât în 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vodca #scumpire #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.