Alcoolul devine un lux în Rusia! Vodca se scumpește cu 17% de la 1 ianuarie 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, prețurile minime de vânzare cu amănuntul pentru băuturile alcoolice tari din Rusia vor fi majorate. Conform unui ordin emis de Ministerul Finanțelor, prețul minim pentru 0,5 litri de vodcă va crește cu 50 de ruble, ajungând la 349 de ruble, ceea ce reprezintă o creștere de 17%.

Prețul minim pentru coniac va fi majorat cu 95 de ruble, atingând 651 de ruble pentru o jumătate de litru. De asemenea, brandy-ul și alte băuturi similare, pe bază de distilate, vor avea un preț minim de 472 de ruble pentru 0,5 litri, comparativ cu 403 ruble în prezent. În funcție de tăria alcoolului, alte băuturi alcoolice cu o concentrație mai mare de 28% vor costa între 277 și 504 ruble, în loc de 237–431 de ruble, cât este în prezent. Noile prețuri vor fi valabile până la 31 decembrie 2030.

Aceasta este a doua majorare a prețurilor la alcool în decurs de un an. În iunie 2024, Ministerul Finanțelor a stabilit un preț minim de 299 de ruble pentru vodcă, 403 ruble pentru brandy și 556 ruble pentru coniac. Comparativ cu începutul anului 2024, prețul vodcăi a crescut deja cu 6,4%, cel al coniacului cu 7,5%, iar brandy-ul s-a scumpit cu 7,46%.

Introducerea prețurilor minime pentru vodcă a fost implementată pentru prima dată în 2009, cu scopul de a combate alcoolul contrafăcut. Ulterior, în 2011, au fost stabilite prețuri minime și pentru coniac, iar din 2016 pentru șampanie.

În paralel, autoritățile ruse implementează măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de alcool până în 2030, inclusiv interzicerea reducerilor la băuturi alcoolice, limitarea expunerii acestora lângă casele de marcat și restricționarea vânzării și promovării online a echipamentelor pentru producerea alcoolului de casă.

Aceste măsuri sunt adoptate în contextul creșterii consumului de alcool în Rusia. Potrivit datelor Rosalkogoltabakregulirovanie, între ianuarie și octombrie 2024, rușii au cumpărat 184,2 milioane de decalitri de băuturi alcoolice, în creștere cu 0,8% față de anul precedent și cu 21% mai mult decât în 2017.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vodca #scumpire #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.